Isus explorator

Părinții lui Isus se duceau la Ierusalim în fiecare an, la praznicul Paștelui. Când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul praznicului. (Luca 2: 41-42)
Isus asculta de părinții Lui pământești. Când a plecat la închinare, la Ierusalim, a fost de acord să meargă cu ei.
Dragi exploratori, Isus, când avea vârsta voastră avea deja preocupări spirituale. El a fost frământat de unele lucruri, avea întrebări, a vrut să afle niște răspunsuri. Și unde putea să afle răspunsuri, decât în Templu, de la învățătorii religioși?
După serviciile de închinare, părinții Lui au plecat spre casă crezând că Isus este cu tovarășii lor de călătorie. L-au căutat cale de o zi și s-au întors la Ierusalim. L-au găsit abia a treia zi în Templu, în mijlocul învățătorilor, ascultându-i și punându-le întrebări.
”Toți care-L auzeau, rămâneau uimiți de priceperea și răspunsurile Lui.” (v. 47)
De ce credeți că Isus avea răspunsuri la toate întrebările? Pentru că studiase și învățase Scriptura în cei doisprezece ani ai vieții Sale. Copilul Isus nu a învățat la școlile sinagogilor. Mama Lui i-a fost primul învățător. Din gura ei și din scrierile profeților, El a învățat despre lucrurile cerești. În zilele acelea, o sală din incinta Templului era consacrată pentru învățăturile teologice. Aici s-au adunat rabinii cei mai de seamă și aici a venit și Copilul Isus. Domnul dăduse îndrumări, ca din pruncie copiii să fie învățați despre bunătatea Sa.
Cântarea – rugăciune și învățăturile din Sfintele Scripturi trebuia să fie adaptate pentru mintea de copil.
Isus, ca explorator, cânta, se ruga, studia Scriptura.
Vrei și tu să fii ca El?
Moroşanu Ionel, Master Ghid – Conferința Oltenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro