Îți place să urmezi binele?

Prea iubitule, nu urma răul, ci binele. Cine face binele, este din Dumnezeu: cine face răul, n-a văzut pe Dumnezeu. (3 Ioan 1:11)
Am acasă o exploratoare plină de energie, spirit de aventură dar și…neascultare. Și-a dorit mult o bicicletă și am reușit să cumpărăm una. Bineînțeles că dorește să se plimbe cu ea cât mai mult! Problema este că îi place să se ia la întrecere cu prietenii de pe stradă, însă strada noastră este în reparații de ceva timp și nu reprezintă cea mai bună și sigură opțiune pentru o întrecere. Am încercat să-i explic că nu ar trebui să continue cu jocul acesta și speram că a înțeles. Însă… nu a fost așa!
Ieri eram în casă cu ceva treabă când, deodată aud strigăte la poartă. O vecină o aducea pe fetița mea acasă, mai mult leșinată și cu dureri la burtică. M-am speriat! Când am înțeles că se lovise foarte tare, căzând cu bicicleta la o cursă pe stradă, m-am cam supărat! Am luat-o în brațe și am început să-i pansez rănile. Nu știu cum reușise să cadă, dar unul dintre coarnele de la bicicletă îi produsese o rană foarte urâtă la burtică. Am lăsat-o să se liniștească și apoi am muștruluit-o puțin, căci nu respectase nimic din ce o învățasem și acum suferea foarte mult.
Spășită și cu ochii înlăcrimați, a recunoscut greșeala și sper că nu se va mai repeta în viitor! La fel se întâmplă și în relația cu Dumnezeu. Dacă urmăm învățăturile Sale, binele și binecuvântarea Lui sunt pentru noi, însă dacă alegem să fim neascultători, vom avea parte de suferință și nefericire, căci El nu va putea să ne ofere protecția Sa. Așa că…să alegem înțelept!
Mădălina Lupoaia, Ghid – Conferința Oltenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro