Izvorul bunătății

„Fă-mă să aud dis-de-dimineață bunătatea Ta, căci mă încred în Tine. Arată-mi calea pe care trebuie să umblu, căci la Tine îmi înalț sufletul.” (Psalmii 143:8)
Ascultă ediția audio aici.
Cartea Psalmilor conține cele mai multe texte în care apare cuvântul „bunătate”. De cele mai multe ori, se face referire la bunătatea lui Dumnezeu. Expresiile pe care le întâlnim cu privire la bunătatea lui Dumnezeu ne duc la motivul pentru care psalmiștii folosesc atât de des această expresie. Bunătatea lui Dumnezeu este veșnică, este mare, ajunge până la ceruri, prețuiește mai mult decât viața, este nemărginită, umple Pământul etc. Pentru că își găsește sensul desăvârșit numai în Dumnezeu, bunătatea este un atribut al Lui. În consecință, oricine alege să fie bun lasă la vedere ceva din caracterul lui Dumnezeu. Manifestarea bunătății este o alegere. Nu poți arăta bunătate dacă îți propui să fii aspru sau lipsit de simpatie. Ea izvorăște din Dumnezeu și, atunci când cineva alege să fie canalul prin care aceasta să se reverse spre alții, apar și roadele semnificative.
În textul de astăzi, psalmistul speră că, după o noapte de suferință, apariția zorilor va pune capăt durerii sale. După cum zorii zilei împrăștie întunericul, la fel el cere ca lumina prezenței lui Dumnezeu să alunge întunericul din sufletul său. El nu dorește o altă rezolvare pentru suferința lui în afară de prezența lui Dumnezeu.
Relațiile dintre noi pot provoca de multe ori suferință. Cu cât relația este mai solidă, cu atât greșeala sau trădarea poate provoca mai multă durere. Actul formal al iertării poate deveni mai puternic dacă este însoțit de multă bunătate. O sentință juridică ce proclamă iertarea va aduce doar „alinare juridică”; ceea ce vindecă cu adevărat rănile este bunătatea.
Roagă-te astăzi pentru tinerii care trec prin depresie! Mijlocirea îi poate susține să depășească momentul cu speranță.
Provocare:
Cu siguranță în jurul nostru sunt persoane cărora nimeni nu le-a arătat bunătate de foarte multă vreme. Alege dintre aceste persoane un tânăr și, pe parcursul zilei, fă un gest care să-i arate bunătate!
Rubin Atomei
Conferința Moldova

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro