Judecător al tuturor

Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși. Matei 22:14
Ascultă ediția audio aici.
Când gospodarul a venit în piață și a găsit oameni care nu aveau de lucru, i-a întrebat: „«De ce stați aici toată ziua fără lucru?» Ei au răspuns: «Pentru că nu ne-a tocmit nimeni»” (Matei 20:6,7). Niciunul dintre cei chemați în ceasul al unsprezecelea nu se afla acolo de dimineață. Ei nu refuzaseră chemarea. Cei care refuză și apoi regretă ar face bine să se pocăiască, întrucât nu este fără pericole atitudinea de a trata superficial prima chemare a milei. (…) Domnul cere să fie folosit foc sacru în serviciul Său. Noi trebuie să ducem mesajul Stăpânului divin la ființele umane din jur. Acest lucru va impresiona inimile.
În oricare parte a viei lui Dumnezeu ar lucra, cei implicați au nevoie să-și examineze foarte atent propria inimă. Dacă sunt înclinați să se înalțe pe ei înșiși și să îi disprețuiască pe alții, inima lor are nevoie să fie schimbată în așa măsură încât să nu-și mai evalueze singuri propria lucrare și lucrarea altora.
Noi avem nevoie de o atitudine de dragoste și adevărată dependență de Dumnezeu. Atunci când avem credință fără rezerve în El, care este Adevărul, ar trebui să ne dăm seama că îngrijorarea și nesiguranța nu sunt necesare. Indiferent ce lucrare facem, trebuie să o facem pentru Hristos. Sunt o mulțime de lucruri trecătoare care trebuie făcute pentru Dumnezeu. Cei necredincioși ar putea face această lucrare în mod mecanic pentru salariul pe care îl primesc. Ei nu cunosc bucuria de a colabora cu Maestrul. Nu este niciun pic de spiritualitate în activitatea pe care o fac pentru propriul interes. Le guvernează viața motivații obișnuite, aspirații obișnuite, surse de inspirație obișnuite, dorința de a fi considerați capabili de către ceilalți. Unii ca aceștia primesc lauda de la oameni, dar nu de la Dumnezeu.
Cei care sunt cu adevărat uniți cu Hristos nu lucrează pentru salariul pe care îl primesc. Cei care colaborează cu Dumnezeu nu însetează după înălțare de sine. În marea zi de pe urmă se vor lua niște decizii care vor fi o mare surpriză pentru mulți. Judecata omenească nu va avea niciun rol în hotărârile care se vor lua atunci. Hristos poate și va judeca fiecare caz, pentru că toată judecata I-a fost încredințată Lui de către Tatăl. El va evalua slujirea dintr-o perspectivă care este invizibilă pentru oameni. Cele mai ascunse lucruri sunt complet descoperite în fața ochilor Săi atotvăzători. Când Judecătorul tuturor ființelor umane Își va face cercetările, mulți dintre cei pe care evaluarea umană i-a așezat în frunte vor fi trimiși la coadă, iar cei care au fost așezați în poziția cea mai de jos de către oameni vor fi luați și puși în față. – Review and Herald, 31 iulie 1900
Gândesc mai departe
Când am auzit ultima dată aplauzele Cerului pentru un act de slujire neegoistă?

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro