Lasă-mă să… greșesc!

„Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu.” (Geneza 2:7)
Ascultă ediția audio aici.
Michael Jordan, care, în 1999, era numit cel mai mare atlet nord-american al secolului al XX-lea, declara: „Am ratat mai mult de nouă mii de aruncări în carieră. Am pierdut aproape trei sute de jocuri. De douăzeci și șase de ori mi s-a încredințat responsabilitatea de a înscrie coșul decisiv și am ratat. Am eșuat iar și iar în viață și de aceea am reușit.”
Ca părinți, ne-am dori de la copiii noștri să aleagă întotdeauna binele, viața și binecuvântarea, ca să fie mereu fericiți. Ne-am dori să nu greșească niciodată, să nu eșueze și, dacă se poate, nici să nu repete greșelile tinereții noastre. La polul opus, ei încearcă să ne transmită, pe orice cale, să-i lăsăm să greșească, să sufere, să se rănească, să iubească, să piardă, să-i lăsăm să trăiască și să învețe din propriile greșeli. Immanuel Kant parcă e portavocea generației tinere când scria: „Nu-mi da sfaturi! Știu să greșesc și singur.”
Teama pentru eșecul lor aproape ne paralizează uneori în procesul educării, uitând că, de fapt, eșecul face parte din procesul învățării, este oportunitatea de a lua lucrurile de la început într-un mod inteligent.
Când Hristos a modelat mâna lui Adam, El trebuie să fi știut că mâinile omului, cândva, se vor purta brutal cu El și, în cele din urmă, Îl vor țintui pe cruce. Și, cu toate acestea, preștiința Sa divină nu L-a oprit. Sub norul amenințător al Golgotei, Hristos a suflat în nările lui Adam suflare de viață, știind că acest act creator al Său Îl va deposeda pe El de suflarea Sa de viață.
Dacă-i iubim și vrem să fie vii și puternici, trebuie să-i lăsăm uneori să învețe și din propriile greșeli, fiindu-le mereu aproape și asistându-i în acest proces, pentru că „greșelile unui om sunt ușile lui spre lumi nedescoperite” (James Joyce).
Doamne, ai grijă de copiii noștri când greșesc! Ajută-i să învețe din aceste experiențe triste că cel mai bun loc de pe Pământ este acasă, lângă Tine!
Provocare:
Gândește-te astăzi cum ai putea să-ți ajuți copilul cu tact să învețe din propriile greșeli!
Ciprian Ciurea
Conferința Oltenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro