Lecția de la stejar

Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” (Galateni 5:14)
Drumul lung cu mașina până la plantația Boone Hall din Charleston, Carolina de Sud, Statele Unite ale Americii, este încadrat cu stejari imenși, robuști – bătrâni de aproape trei sute de ani. Acești copaci sunt gazdă pentru delicatul moss spaniol, care cade ca o perdea peste pomi și pentru feriga Resurrection, care se ține cu tărie de crengi. De-a lungul anilor, pe măsură ce stejarii au crescut în înălțime și în circumferință, rețelele imense de rădăcini din sol s-au întrepătruns unele cu celelalte, trecând de la copac la copac. Ghidul nostru ne-a spus un lucru interesant: dacă unul dintre copaci slăbește sau are o problemă din oricare motiv, rădăcinile din apropiere par să vină în ajutor cu susținere și cu nutrienți în plus, pentru a susține copacul vecin în această perioadă dificilă.
Pentru mine, acesta a fost o noutate; nu mai văzusem așa ceva, nici nu putea fi dovedit. Dar, în timp ce meditam la această posibilitate, m-am dus cu gândul la prietenii din biserică. Îi vedem în fiecare Sabat aparent puternici și rezistenți, dar suntem noi sensibili la orice semn de durere, slăbiciune sau greutate prin care ar putea trece? Suntem noi suficient de conectați pentru a le oferi o mână de ajutor – în afara serviciilor de la biserică?
În prima călătorie misionară a apostolului Pavel, el și Barnaba au întemeiat mai multe biserici în regiunea Galatia. Pavel s-a întors să viziteze aceste biserici în a doua și a treia lui călătorie. Ceva ce a observat acolo l-a făcut să scrie cartea Galateni pentru a-i inspira pe primii lui convertiți. Capitolul 6 ne oferă câteva idei pe care le putem pune în practică pentru a-i încuraja pe ceilalți. (1) Dacă cineva este prins în păcat, ajută-l să se refacă cu blândețe! (2) Poartă-ți povara și apoi ajută-i și pe ceilalți să o poarte pe a lor! (3) Trimite versete biblice încurajatoare; prin SMS, prin e-mail sau scriindu-le o felicitare potrivită pentru momentul respectiv! (4) Lasă-te condusă de Duhul Sfânt, și atunci, tu și prietenii tăi vă veți putea bucura de viața veșnică împreună! (5) Nu obosi în facerea binelui!
Pavel nu și-a formulat sfaturile exact în aceste cuvinte, dar mi se pare că sfatul lui pentru noi ar fi să ne asemănăm cu acei stejari care în subteran își dau unii altora nutrienți. În același fel, noi ar trebui să Îi cerem ajutorul lui Dumnezeu ca să fim sensibili la nevoile oamenilor și să oferim o mână de ajutor și susținerea noastră, la nevoie.
Roxy Hoehn

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro