Lecția pe care am învățat-o de la rufe

Devoțional zilnice 17 septembrie 2018

Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile! Vezi dacă sunt pe o cale rea şi du-mă pe calea veşniciei! – Psalmii 139:23,24

Poate Isus să Se folosească de ceva banal pentru a ne învăţa o lecţie? Cu siguranţă!

Unul dintre lucrurile de care am oroare este şerveţelul de hârtie care îmi rămâne în rufele pe care le bag la spălat. Intr-o zi eram la spălătorie, gândind că verificasem orice rufa pentru a nu mai rămâne şerveţele în vreun buzunar. Încrezătoare că scosesem din rufe orice mi-ar fi putut aduce o mare neplăcere, am pus rufele la ciclul de spălare. Când maşina s-a oprit din învârtit, am deschis rapid capacul pentru a transfera rufele în uscător. Spre deznădejdea mea, toate rufele erau impregnate cu resturi de şerveţel.

Cu durere am început să scutur fiecare rufa în parte şi să încep să adun resturile înainte de a le pune în uscător. Dar şerveţelul intrase în ţesătura hainelor, ceea ce îmi îngreuna treaba.

Pe când făceam lucrul acesta, mi-a venit în minte textul Psalmii 139:23,24. Aşa că L-am rugat pe Isus să-mi cerceteze sufletul. Din acea zi încerc să-mi mărturisesc păcatul imediat ce îl conştientizez. Şi, datorită acestui incident, L-am invitat pe Isus să facă o căutare mai amănunţită în sufletul meu.

Când am aruncat şi ultima rufă în uscător, am sperat că filtrul uscătorului va îndepărta orice urmă de şerveţel.

Gândindu-mă la analogia dintre viaţa mea şi rândul acela de haine, mi-am dat seama că Isus este filtrul nostru.

Când Tatăl Se uită la noi prin Hristos, El ne vede curaţi şi fără „resturile” păcatului, care să ne ştirbească frumuseţea.

În timp ce rufele erau în uscător, m-am rugat: Tată ceresc, îţi mulţumesc pentru Fiul Tău, Isus, care îmi iartă păcatele. Curăţă-mă astăzi, ca să devin curat. În numele lui Isus, amin.

Rufele mele au ieşit curate din uscător, ceea ce ilustrează că şi Isus mă poate face curat.

Deşi păcatele mele pot fi roşii ca purpura, eu pot deveni albă ca zăpada (vezi Isaia 1:18). Iţi mulţumesc, Doamne!

Nu doar că mi-am spălat rufele, dar am plecat de acolo şi cu sufletul mai uşor!

Mary Louis

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro