Lucrarea lui Petru

Studiu majori 4 august 2018

 34. Atunci Petru a început să vorbească şi a zis: „În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, 35. ci că, în orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este primit de El. Faptele apostolilor 10:34,3

Odată cu plecarea lui Pavel la Tars, Petru redevine personajul principal al relatării lui Luca despre perioada de început a bisericii creştine. Luca îl prezintă făcând un fel de lucrare itinerantă pe teritoriul Iudeei şi în zonele limitrofe. Şi istoriseşte pe scurt două minuni săvârşite de apostol: vindecarea lui Enea şi învierea Tabitei, iar apoi, în capitolul 10, experienţa cu Corneliu.

Convertirea neamurilor constituia cel mai controversat subiect în biserica apostolică. Îndemnurile Duhului, care aminteau de
evenimentul de la Cincizecime, i-au ajutat pe Petru şi pe fraţii din Ierusalim să capete convingerea că binecuvântările Evangheliei nu se limitau la evrei, cu toate că discuţiile de după convertirea lui Corneliu nu au aplanat complet neînţelegerile. Între timp, biserica din Antiohia începuse deja să lucreze şi cu neamurile.

Studiul de săptămâna aceasta se ocupă şi de noua persecuţie de scurtă durată – declanşată de data aceasta sub împăratul Irod – şi de impactul ei asupra apostolilor, a căror viaţă fusese cruţată în timpul persecuţiei desfăşurate de Pavel.

BIBLIA ȘI CARTEA ISTORIA MÂNTUIRII – STUDIU LA RÂND

Biblia: 1 Tesaloniceni 1 – 2 Tesaloniceni 2

  1. Ce a făcut Pavel, în nerăbdarea sa?
  2. Pe cine trebuia să mustre, să îmbărbăteze și să sprijine tesalonicenii?
  3. În cine va fi privit „cu uimire” Domnul „în ziua aceea”?
  4. Ce se va întâmpla când cel ce oprește taina fărădelegii „va fi luat din drumul ei”?

Istoria mântuirii, cap. 24

  1. Ce voia Dumnezeu să-Și învețe poporul în legătură cu chivotul?

Post-ul Lucrarea lui Petru apare prima dată în Studiu Biblic.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro