Lucrul mâinilor Sale

Devoțional zilnice 7 august 2018

Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. – Ieremia 29:11
Da, veţi ieşi cu bucurie şi veţi fi călăuziţi în pace. Munţii şi dealurile vor răsuna de veselie înaintea voastră şi toţi copacii din câmpie vor bate din palme. – Isaia 55:12

În timp ce mă plimbam pe stradă într-o după-amiază de toamnă târzie, am observat culorile frumoase ale frunzelor care căzuseră din copaci. Sute de astfel de frunze erau împrăştiate pe jos în parcarea bisericii, unde sosisem pentru plimbarea mea obişnuită în jurul bisericii.

Vântul a început să bată şi am privit cum se mişcau frunzele: încet la început, de parcă se aliniaseră pentru a primi instrucţiuni. Curând, frunzele s-au ridicat pe verticală şi au început să alerge, să danseze şi să sară ca şi cum s-ar fi îndreptat spre linia de sosire de la un eveniment olimpic. Inima mea a tresăltat la gândul că Dumnezeu ar face ceva atât de frumos pentru mine. „O, cât de mult mă iubeşte!” am exclamat. Îmi place modul în care Dumnezeu mi-a permis să-L cunosc mai bine prin lucrul mâinilor Sale.

De curând, într-o dimineaţă, am fost chemată de o voce blândă, care mi-a şoptit: „Vino la locul nostru de întâlnire; vreau să-ţi vorbesc.” Desigur că am plecat să mă întâlnesc cu Mântuitorul. Pe când aşteptam să-I aud vocea, priveam pe fereastră la copacii falnici de diferite mărimi şi soiuri. Apoi am auzit acea voce blândă, şop-tindu-mi: „Nu-ţi începe ziua în grabă. Stai aici şi aşteaptă să-ţi vorbesc. În fond, ştiu planurile pe care le am pentru tine astăzi.” Am văzut copacii adiind si „bătând din palme”! Puterea vântului invizibil îi făcea să se clatine, iar păsările, ascunse în cuiburile lor, plecau în zbor cu penele fâlfâind.

Precum vântul provoacă zgâlţâirea şi legănarea copacilor, tot asa Duhul Sfânt ne îndeamnă să ne ridicăm prin puterea lui Dumnezeu atunci când El ne spune: „Mergi!” Copacii se mişcau cu uşurinţă prin puterea şi voinţa vântului. Asa ar trebui să ne mişcăm şi noi prin voinţa Tatălui nostru ceresc, „căci în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa” (Faptele apostolilor 17:28).

Lenora Dorf

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro