Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare, şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? – Matei 6:26
În oraşul în care locuiesc, capitala Ghanei, nu este un lucru obişnuit să găseşti o plantă cu fructe. Am fost bucuroasă să ies în natură cu ocazia unui weekend cu ateliere de leadership planificate de biserica pe care o frecventam.
Programul atelierelor de vineri a fost anulat din cauza ploilor. M-am trezit devreme pentru a recupera timpul pierdut înainte de începutul activităţilor de Sabat. Pe drumul spre biserica locală în care se ţineau întâlnirile, trebuia să cobor într-o vale. Dintr-odată, am auzit o voce care îmi spunea să mă uit în sus spre vârful stâncilor de deasupra mea, care înconjurau biserica – stâncile din Kpando, un oraş din regiunea Volta, Ghana.
Am văzut ceva uimitor. Am fost copleşită. Pe vârful dealului erau arbori de papaya cu fructe coapte de culoare galben-aprins. La început am văzut doar câteva păsări, dar curând au început să se adune, chemându-se unele pe altele. Mirosul de papaya le-a ademenit în număr mare. Nu am mai văzut niciodată o scenă atât de frumoasă! Păsările se înălţau din ce în ce mai sus, apoi plonjau şi luau bucăţi de papaya, dând din aripi, ciripind, rotindu-se şi lăudându-L pe Dumnezeu pentru bunătatea Sa.
Această scenă mi-a adus aminte de imnul „Ce mare eşti!” Dumnezeu venea în întâmpinarea nevoilor păsărilor. Ciripitul vesel al păsărilor m-a făcut să mă gândesc la Matei 6:25-31 şi în special la versetul 26: „Uitaţi-vă la păsările cerului […] Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?” Dacă aşa Se îngrijeşte Dumnezeu de păsările cerului, care nu plantează, nu culeg şi nici nu strâng în hambare, oare nu Se va îngriji El de noi? De ce să ne îngrijorăm atunci? De ce să fim împovăraţi? Dacă El a spus că Se va îngriji de noi, aşa va face. Noi trebuie să avem încredere în promisiunile Sale şi în asigurarea pe care ne-o dă şi vom experimenta bunătatea Domnului în vieţile noastre.
Lui Isus chiar Ii pasă de noi. El ne iubeşte atât de mult încât, pe când eram noi păcătoşi, a murit pentru noi (Romani 5:8). Isus mijloceşte pentru noi, pentru ca acolo unde este El să fim şi noi (loan 14:2). Între timp, El ne pregăteşte o masă în ceruri sus. El este credincios. Lui Isus chiar îi pasă! Amin.
Charlotte Osei-Agyeman