Lupta cea de toate zilele

„«Dar iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după acele zile», zice Domnul: «Voi pune legile Mele în mintea lor și le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi poporul Meu.»” (Evrei 8:10)
Ascultă ediția audio aici.
În general, copiii privesc către adulți, în mod special către părinți, și îi văd invincibili. Lucrurile complicate pentru ei sunt atât de simple pentru cei mari.
Mai târziu, tinerii privesc către adulți cu ochi cercetători. Vor să vadă dacă ceea ce spune un om trecut prin viață corespunde cu ceea ce trăiește. Au și ei ispite? Și, dacă au, nu-i așa că le este mai ușor să biruiască?
Adulților nu le este mai ușor să învingă ispitele doar pentru că sunt adulți. Fiecare are propria luptă de dus. Când privești de pe margine, poate părea simplu, dar abia atunci când ești în mijlocul luptei îți dai seama cât este de greu.
În cartea Every Man’s Battle [„Lupta fiecărui bărbat”], autorul povestește o situație prin care a trecut. Când era tânăr, la ceva timp de la căsătorie, și-a dat seama că exista în viața sa un lucru în fața căruia ceda mereu. Atunci când mergea cu mașina, obișnuia să privească fetele care alergau sau făceau sport pe trotuar în sezonul cald. Într-o zi, în timp ce se deplasa cu viteză redusă, și-a oprit privirea asupra unei fete și nu a mai observat la timp mașina care oprise în fața lui. Rezultatul: o ușoară tamponare. Rușinat, se gândea cum îi va explica soției motivul accidentului.
Atunci a înțeles gravitatea problemei sale și și-a dat seama că avea nevoie de ajutor. Sigur, nu este cazul să ne amuzăm. Fiecare își cunoaște problemele. Să nu cădem în ispita de a le minimaliza. Oare n-ar fi acesta momentul potrivit să strigăm după ajutor? Dumnezeu este gata să ni-l ofere, să imprime în mintea și inima noastră principiile Sale, caracterul Său.
Te rog, Doamne, schimbă și viața mea!
Provocare:
Căderile din viața spirituală sunt un motiv în plus să strigăm către Domnul. Roagă-te astăzi pentru putere!
Alexandru Ciurea
Conferința Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro