Mai mult decât o paradă

Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire. (1 Ioan 1:9)
Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
Țara mea de glorii, țara mea de dor…
În urmă cu un an, Ziua Națională a României a fost mai mult decât anostă. Fără paradă, fără mulțimi de oameni adunate la celebrare…doar steaguri mari și mici arborate pe instituții și pe stâlpi. Nu știu ce semnificație are această zi pentru tine. Îmi amintesc de zilele copilăriei. Așteptam cu înfrigurare parada. O puteam urmări la televizorul alb-negru din vecini. Pentru mine, Ziua Națională era parade. Am crescut și am început să îmi doresc ceva mai mult decât parada! Sărbătoarea zilei ta de naștere, de exemplu, nu comemorează doar momentul nașterii, ci și traseul devenirii tale, al maturizării, al realizărilor. Ce ți-ar plăcea să se întâmple astăzi, mai mult decât celebrarea unirii Transilvaniei cu România?
Am citit în urmă cu mai mult timp o istorioară cu un băiat de 7 ani, grav bolnav. Visul lui era să-l întâlnească pe președintele Americii – Abraham Lincoln. Văzând dorința arzătoare a fiului, tatăl a trimis un anunț la ziar cu visul fiului său. Erau o familie mai mult decât modestă, așa că nu și-a făcut speranțe. Doar că, într-o dimineață, când președintele răsfoia ziarele în biroul lui, a observat acest anunț. A anulat imediat agenda zilei și, împreună cu alaiul prezidențial s-a îndreptat spre umila casă a băiatului bolnav. Îți dai seama cu ce bucurie a dat mâna băiatul cu președintele Lincoln?
Fă-ți timp astăzi să visezi departe. Îndrăznește să îți dorești mult! Oferta Președintelui Universului de astăzi e una impresionantă. E gata să te viziteze și să șteargă toate eșecurile, boala și păcatul din viața ta. E o întâlnire reală, nu doar o paradă! Cu toate că sunt român și îmi iubesc patria, propunerea de astăzi a lui Dumnezeu îmi asigură cetățenia Cerului. Reprezintă cerul, nu de paradă, ci cu toată dragostea!
Adrian Dorgo, Director Tineret – Conferința Transilvania de Nord

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro