Mai puțin bagaj

Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină, dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea; ei zboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă şi nu ostenesc. (Isaia 40:30,31)
M-am îmbarcat în avionul spre Beirut cu prea mult bagaj. Nu genul de bagaj pe care îl pui în compartimentul de deasupra ta sau sub scaunul din fața ta. Era genul de bagaj care îți îngreunează inima și care te epuizează emoțional și spiritual, dacă îl cari după tine. Eram îngrijorată, iar sufletul îmi era plin de teamă. Privind cum avionul decolează, căutam loc pentru el în mintea mea, când o voce din interior mi-a șoptit: Raquel, nu trebuie să iei bagajul acesta cu tine. Lasă-Mi-l Mie și Eu îți voi da pace. În momentul acela am cerut împlinirea făgăduinței din Ioan 14:27, repetând continuu ultima parte: „Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.”
De acolo, din ceruri, Dumnezeu mi-a auzit strigătul de ajutor. Când am aterizat în Beirut, nu mai simțeam teamă, ci doar pace. Lăsasem o parte din bagaj în urmă – am trecut prin terminalul de la aeroport cu inima ușoară. Dumnezeu îmi înnoise puterea, iar inima îmi era plină de recunoștință. Dacă și tu te simți obosită, am vești bune pentru tine. Scriptura spune: „Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină, dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea; ei zboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă şi nu ostenesc” (Isaia 40:30,31). Astăzi, ești invitată să Îl aștepți pe Domnul.
Isaia 40:28 ne amintește că Dumnezeu nu obosește niciodată. Prezența Lui se află întotdeauna aproape de noi. Putem apela oricând la înțelepciunea, la harul, la îndurarea și la puterea Lui. Nu trebuie să îți mai cari singură bagajul greu. Cineva ți-l va ridica și îți va înnoi puterea.
Verifică bagajul cu care călătorești. Dă-I-l lui Dumnezeu. Despachetează și lasă‑L pe Dumnezeu să îți înlăture poverile. Începe-ți ziua cu credința că Acela care te-a creat îți poate înnoi puterea și te poate conduce pe tot parcursul zilei spre destinația finală.
Raquel Queiroz da Costa Arrais

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro