Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. – Proverbele 14:12
Totul fusese planificat cu atenţie pentru un weekend frumos împreună pe Insula Tnagier, Chesapeake Bay, Virginia. Miriam Wells şi John Wesley Taylor anticipau un timp frumos pe acea insulă împreună cu fiul lor. Vineri dimineaţa, 3 august 2012, ei au trecut prin zona metropolitană Washington D.C. şi apoi au intrat pe autostrada cu patru benzi până în port, de unde aveau să ia o barcă până la insulă. Pentru că autostrada era aproape pustie, Miriam a pus maşina pe pilot automat la viteza de 97 km/h, pentru a nu mai fi nevoită să accelereze.
Totul a mers bine până când Miriam şi-a dat seama că pilotul automat se blocase la acea viteză şi frâna nu îl mai dezactiva. A încercat mai multe opţiuni, dar nimic nu părea să funcţioneze. John a sugerat repede să încerce să oprească motorul pentru a putea opri pe margine. Cu motorul oprit, maşina a încetinit treptat. Mai târziu, John l-a sunat pe mecanic pentru a încerca să îşi dea seama ce se întâmplase cu pilotul automat al maşinii. Mecanicul i-a dat instrucţiuni precise ca să localizeze şi să dezactiveze cablul cu problemă. Fără pilot automat, familia a reuşit să ajungă în siguranţă în port.
Există momente în viaţă când singurul lucru pe care putem să îl facem este să oprim motorul şi să oprim şi noi. De exemplu, când este vorba şi despre probleme morale, trebuie să luăm o decizie radicală şi să stopăm acel comportament imoral. Decizia poate implica o pierdere temporară, dar astfel se va evita un dezastru viitor. Alteori, când eşti diagnosticat cu o boală terminală, singura opţiune rămasă poate fi să accepţi cu calm realitatea. Viktor E. Frankl spunea: „Când nu mai putem schimba o situaţie, atunci suntem provocaţi să ne schimbăm noi” (Man’s Search for Meaning, p. 105).
Într-adevăr, viaţa este o secvenţă de decizii. Unele sunt mai uşor de luat, dar altele sunt mult mai dificile. Indiferent cum sunt, întotdeauna se merită să ne amintim de „Rugăciunea seninătăţii” a lui Reinhold Nieguhr, care începe cu un apel: „Doamne, dă-mi har pentru a accepta cu seninătate lucrurile pe care nu le pot schimba, curaj să le schimb pe cele care trebuie schimbate şi înţelepciunea de a face deosebirea între ele.” Să ne amintim de o rugăciune anonimă care sună astfel: „Doamne, ajută-mă să îmi amintesc că astăzi nu se poate întâmpla nimic care nu poate fi rezolvat împreună cu Tine.”