Morile de vânt – o sursă de viață

Căci la Tine este izvorul vieții; prin lumina Ta vedem lumina. (Psalmii 36:9)
Dintotdeauna mi-au plăcut morile de vânt vechi, de la ferme; este ceva la ele care îmi atrage atenția. Fiind interesată de fotografie, vechile mori de vânt au devenit preferatele mele. Dacă mergi cu mașina prin zonele rurale ale Australiei, poți vedea pretutindeni mori de vânt – din nefericire, unele dintre ele sunt într-o stare foarte proastă, dar sunt și unele care încă funcționează. În multe regiuni, morile de vânt încă sunt o soluție economică pentru alimentarea cu apă. Acestea aduc apă turmelor de vite și celor care lucrează la ferme sau locuiesc în zone izolate. Adesea, apa este pompată din pământ în bazine de depozitare care asigură alimentarea cu apă prin cădere, într-o cadă. Într-o oră pot fi pompați mulți litri de apă din moara de vânt, cu paletele ei masive care valorifică forța vântului.
În Biblie, fântânile sunt menționate în mai multe locuri. Scoaterea apei din pământ era necesară pentru susținerea oamenilor și a animalelor și tot la o fântână o femeie a descoperit o lecție care i-a schimbat total viața. Relatarea despre femeia de la fântână o găsim în Ioan 4:4-42. În această relatare, Isus a făcut o comparație între izvoarele naturale de apă și apa spirituală. Această întâlnire a avut efecte dincolo de așteptări, căci mulți au ajuns să creadă în Isus. În acest pasaj, Isus spune: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăși sete. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete” (versetele 13, 14).
Fântânile și morile de vânt au și minusuri. Fântânile pot seca, iar, în perioadele toride ale anului, vântul nu mai bate cu putere și morile de vânt nu mai funcționează. Adesea, sistemele de depozitare nu pot furniza apa potabilă atât de necesară omului și animalelor. Poate va fi nevoie de transportarea apei.
Ce priveliște, să vezi în zare o troacă înconjurată de vite sau de oi, adesea însoțite de canguri și de o multitudine de păsări. În Psalmii 104:10-12, citim astfel: „Tu faci să țâșnească izvoarele în văi, și ele curg printre munți. Tu adăpi la ele toate fiarele câmpului; în ele își potolesc setea măgarii sălbatici. Păsările cerului locuiesc pe marginile lor și fac să le răsune glasul printre ramuri.” Acest pasaj îi oferă o priveliște de reînviorare și de viață celui însetat. Minunata cunoaștere a lui Isus și apa Sa vie ne oferă o priveliște de reînviorare și de mântuire.
Să bem din această apă!
Lyn Welk-Sandy