Naum

Devoțional zilnice 9 septembrie 2018

Domnul este bun, El este un loc de scăpare în ziua necazului şi cunoaşte pe cei ce se încred în El. (Naum 1:7)

Proverbul „Cine seamănă vânt, culege furtună” este folosit în multe situaţii din viaţă. Dincolo de circumstanţe, ideea transmisă este că avem astăzi parte de rezultatele acţiunilor realizate ieri. În Biblie, istoria cetăţii Ninive are legătură cu profetul Naum, dar şi cu proverbul amintit anterior.

Naum este personajul biblic despre care nu avem multe informaţii în afara faptului că este din Elcoş (Naum 1:1). Totuşi, din mesajul transmis, descoperim că este curajos, susţinător al dreptăţii, dar şi mesager al speranţei, căci numele său înseamnă „mângâiere”.

Profetul Naum a avut misiunea să transmită vestea despre distrugerea cetăţii Ninive. În ciuda atitudinii din vremea lui Iona, după un secol, asirienii s-au „pocăit de pocăinţa lor”. Astfel, prin actele de nedreptate şi de violenţă, prin comerţul necinstit, prin imoralitate şi lux, cei din Ninive şi-au semnat singuri verdictul, şi anume condamnarea divină.

Dumnezeul sfânt, puternic şi drept, stăpân al istoriei, îl însărcinează pe Naum să-i avertizeze pe asirienii neascultători că faptele lor de astăzi vor contribui la verdictul ireversibil de mâine. Prin urmare, profetul anunţă consecinţele răzvrătirii lor faţă de îndelunga răbdare manifestată de Dumnezeu.

„Lucrarea fiecărui om este trecută în revistă înaintea lui Dumnezeu şi înregistrată la credincioşie sau necredincioşie. În dreptul fiecărui nume din cărţile cerului, sunt trecute cu o exactitate teribilă orice cuvânt rău şi orice faptă egoistă, orice datorie neîndeplinită şi orice păcat ascuns, orice prefăcătorie iscusită. Avertizările sau mustrările trimise de cer, dar neglijate, clipele risipite, ocaziile nefolosite, influenţa exercitată spre bine sau spre rău, cu rezultatele ei îndepărtate, toate sunt înregistrate de îngerul raportor.” (Tragedia veacurilor, ed. 2013, p. 396)

Astăzi culegem recolta acţiunilor semănate ieri, dar avem şi posibilitatea de a planta seminţele iubirii, ale răbdării şi bunătăţii. Totul merită făcut în temere de Dumnezeu cu gândul că mâine vom descoperi rezultatele. Dacă evităm drumul răutăţii şi al ambiţiei folosit de niniveni, vom primi nota maximă din partea Cerului.

Florin Răduț, pastor, Conferinţa Oltenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro