Ni s-a spus să mergem în toată lumea

Devoțional zilnice 24 septembrie 2018

Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.” (Marcu 16:15)

Dumnezeu le-a dat tinerilor capacităţi şi talente cu care să facă lucrarea Sa. Vă întreb, dragi tineri, vreţi să vă consacraţi lui Dumnezeu? Sunteţi gata să vă angajaţi în lucrarea pe care v-a lăsat-o în grijă? Isus le-a spus ucenicilor Săi: „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.” În faţa acestei porunci, vă veţi folosi timpul şi energiile cum vă dictează înclinaţiile sau veţi urma sfatul lui Dumnezeu? (…)

Sunt suflete care trebuie salvate. Dar, dacă vă veţi irosi talantul influenţei, nu puteţi fi împreună-lucrători cu Dumnezeu, nu puteţi lucra pentru salvarea altora. Dumnezeu ar dori să vă canalizaţi corect fiecare părticică de influenţă. El vă cheamă pe voi, cărora v-a dat mare lumină, să cooperaţi cu inteligenţele cereşti. Aceia care au mare lumină şi capacităţi preţioase vor avea un câmp vast în care influenţa lor poate îndrepta către viaţa veşnică; dar, dacă refuză să-şi pună darurile în slujba lui Dumnezeu şi le pun în schimb în slujba eului şi a lumii, cei înzestraţi cu prisosinţă de Cer vor fi pedepsiţi pe măsura luminii pe care au respins-o persistent. Dumnezeu i-a făcut pe tineri depozitarii adevărului care trebuie transmis lumii. (…) Hristos cheamă slujitori sinceri, cu toată inima, care să nu fie abătuţi de la poziţia datoriei lor de tentaţii sau opoziţie, care nu vor cădea şi nici nu se vor descuraja. Vreţi să-l daţi Lui numele voastre? Vreţi să vă număraţi printre purtătorii de lumină? Vreţi să vă predaţi Lui ca prin voi să oprească paşii multora dintre cei care merg pe drumul pierzării? (Youth’s Instructor, 17 noiembrie 1892)

Lucrarea trebuie să se extindă din oraş în oraş, din ţară în ţară, de la naţiune la naţiune, mergând mereu înainte şi în sus, bine fixată, întărită şi înrădăcinată. (General Conference Bulletin, 1 iulie 1900)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro