Nu ai timp pentru nimicuri

Devoțional zilnic 29 martie 2018

„Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu l-a câștigat ca sa fie al Lui, ca sa vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată.” 1 Petru 2: 9

În această zi în anul 1792, Regele Gustav al III-lea al Suediei, moare la numai 46 de ani, după ce a fost împușcat în spate, la un bal mascat, cu 13 zile mai înainte. La 25 de ani, Gustav, preia tronul unei Suedii corupte. La acel moment, regatul său era al doilea ca întindere pe continent, după Rusia, iar populația regatului era dispersată pe un teritoriu foarte vast. Foarte repede se face remarcat print talentul literar: el a fost cel mai bun dramaturg de limbă suedeză înainte de Johan Strindberg. În plus, era un excelent vorbitor în public, ceea ce s-a dovedit a fi un mare avantaj în fața parlamentului. Totuși, el nu a reușit să inspire celorlalți respect, poate din cauza faptului că era o persoană duplicitară, prefăcută și ca o ironie a sorții, moare la un bal mascat, ascunzându-se de ceea ce era. Pe scurt domnia lui a fost decisă de contextul vremurilor respective: slăbiciunea economică a țării sale, opoziția înverșunată a claselor sociale, influența crescândă a curentului revoluționar din Franța. Astfel, chiar dacă ar fi trăit mai mult, Gustav al III-lea nu ar fi putut merge, probabil, atât de departe precum și-ar fi dorit.
Iată ce se poate întâmpla când valorile pe care le trăiești sunt diferite de statutul tău. Tu și cu mine am fost creați de Dumnezeu cu o misiune unică, specială și importantă. Poate că era un obicei al vremurilor, sau poate că anturajul l-a dus pe rege la acel bal mascat, dar este imposibil să nu te întrebi: ce caută un rege la un bal mascat. Când de la tine sunt atâtea așteptări importante, pentru care motiv găsești de cuviință să îți irosești viața cu nimicuri? Uneori aceste nimicuri ne sunt dragi, le considerăm importante dar atât timp cât ne abat de la atingerea planului lui Dumnezeu pentru noi ele rămân nimicuri.

Hotărăște-te ca astăzi să te ferești de distrageri. Dedică-te numai lucrurilor importante și frumoase care te apropie de Dumnezeu și de împlinirea planului Lui pentru tine.

Ruben Atomei, Director Exploratori, Conferința Moldova

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro