Nu ești părăsit

Devoțional zilnice 17 septembrie 2018

Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit. – Psalmii 34:18

Lacrimile şi durerea îţi întunecă ochii fizici, dar Dumnezeu Se poate folosi de durerea ta pentru a te duce mai aproape de El. Exact acest lucru s-a întâmplat cu Radim Passer, un agent imobiliar de succes din Praga, Cehia. Vineri, 39 mai 1998, soţia lui, Jana, a dat naştere primului lor copil, micuţul Max, care de îndată a devenit comoara părinţilor lui. La doar şase săptămâni, bebeluşul a trecut printr-o operaţie neurologică. La sfârşitul intervenţiei, medicul a anunţat: „Îmi pare rău să vă spun, dar micuţul Max are o tumoră cerebrală inoperabilă. Din nefericire, nu sunt şanse ca el să supravieţuiască. Posibil să mai aibă doar câteva zile de trăit…”

Din ochii Janei şi ai lui Radim au început să curgă lacrimi. În disperare, ei s-au rugat pentru o minune vindecătoare, neştiind cu exactitate planul lui Dumnezeu. Pe 2 august, la telefon, medicul le-a dat trista veste: „Domnule Passer, îmi pare rău să vă spun, dar la ora 3:45 de dimineaţă micuţul Max a murit.” Îndurerat, Radim i-a spus soţiei lui: „Nu mă voi mai ruga.” În căutarea unor răspunsuri la întrebările existenţiale profunde pe care le aveau, un prieten le-a dat cele cinci volume din „Conflictul veacurilor” de Ellen White. Ei au evadat în Alpii Austriei şi au început să citească din acele cărţi. Apoi au vizionat programele transmise prin satelit „NET ’98 – Mileniul următor,” de Dwight Nelson. Vineri, pe 17 septembrie 1999, Radim şi Jana, dar şi mama lor, au primit botezul în Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea.

Uneori durerea este singura modalitate prin care Dumnezeu poate ajunge la noi. Andraé Crouch a exprimat foarte bine acest concept într-un imn frumos: „Through It All.” Să medităm puţin la prima strofă şi la refren: „Am avut multe lacrimi şi dureri, am avut întrebări pentru mâine, au fost momente când nu distingeam binele de rău. Dar în fiecare situaţie, Dumnezeu mi-a dat o mângâiere binecuvântată, că încercările vin doar pentru a mă face mai puternic. Prin toate, prin toate, am învăţat să mă încred în Isus, am învăţat să mă încred în Dumnezeu…”

Nu uita, nu eşti singur pe acest pământ. Poate toţi ceilalţi te vor părăsi, dar nu şi Dumnezeu! El este cu tine în zilele triste, când eşti ispitit, la fel ca Radim, să nu te mai rogi. Dar poţi avea încredere că „Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit” (Ps. 34:18).

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro