O biserică de „îngeri”!

„Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcați-vă cu dragostea, care este legătura desăvârșirii.” (Coloseni 3:14)
Ascultă ediția audio aici.
Suntem așa de diferiți! Avem vârste diferite, preocupări diverse, provenim din familii diferite. Apărem la biserică unii odihniți, alții obosiți; unii cu lecția Școlii de Sabat temeinic studiată și textul de memorat învățat conștiincios, alții neputând să-și amintească pe unde le-ar fi studiul biblic din trimestrul respectiv; unii hotărâți să asculte cu mare atenție, alții veniți fiindcă așa se face; unii hotărâți să se facă auziți, alții dorindu-și să nu fie observați; unii veniți cu nevoi, alții veniți să ofere; unii în dragostea dintâi, alții purtând o vagă amintire a ei sau poate privind în gol, nereușind nici măcar să își amintească de o astfel de vreme…
Vizavi de casa noastră, peste șosea, locuia o familie mai în vârstă: moș Totu și soția lui. Ea a început să vină la biserica noastră și se pregătea pentru botez. Supărat de mama focului, soțul ei i-a promis că, în ziua în care se va boteza, o va aștepta acasă cu toporul. Doar că ea a reușit până la urmă să îl convingă să vină și el măcar o dată cu ea la biserică. Ajuns aici, moș Totu a intrat cu mare precauție în garderobă.
A fost înconjurat de frați cu mare căldură, salutat, îmbrățișat, poftit înăuntru pe un loc mai în față.
Cum a ajuns acasă după acea vizită la biserică, moș Totu a devenit alt om. Povestea că, la adunare la adventiști, a fost înconjurat de îngeri. Ceva din dragostea cerească l-a atins. Pentru că „dragostea, care este legătura desăvârșirii”, și-a făcut efectul. El i-a văzut desăvârșiți, îngeri.
„Dumnezeu dorește ca servii Săi să cultive, unul față de celălalt, o afecțiune creștină. Adevărata religie unește inimile nu numai cu Hristos, ci și una cu cealaltă, în cea mai delicată unire” (9MB, p. 110).
Copiii și tinerii noștri vor deprinde și ei această atitudine, purtând mai departe o valoare specială.
Ajută-ne, Doamne, să ne comportăm cu ceilalți așa cum ne-am comporta cu Tine dacă ne-ai vizita!
Provocare:
Du-te în Sabat la biserică îmbrăcat cu dragostea lui Isus Hristos! Iubește-i pe toți: și pe cei mici, și pe cei mari!
Ioan Indricău
Conferința Banat

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro