O lume de tristețe

Căci mi s-a săturat sufletul de rele şi mi se apropie viaţa de Locuinţa morţilor. Sunt pus în rândul celor ce se coboară în groapă, sunt ca un om care nu mai are putere. – Psalmii 88:3,4
Dedicăm luna noiembrie celei mai răspândite probleme de sănătate mintală la nivel global: depresia. Potrivit datelor oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), depresia afectează în jur de 350 de milioane de oameni. Adică 5% din populaţia obişnuită (nespitalizată) a suferit de depresie în ultimele luni. Mai mult, se presupune că această afecţiune este în creştere din cauza presiunii economice, a deteriorării relaţiilor, a lipsei locurilor de muncă, a dezastrelor naturale şi a pandemiei. Din păcate, şansele la tratament sunt foarte limitate, întrucât 60% dintre pacienţi nu au acces la terapie de specialitate. Ca lucrurile şă fie şi mai rele, depresia afectează nu numai persoana în cauză, ci şi familia, mediul de la serviciu şi de la şcoală al acesteia. Pe deasupra generează un cost al vieţii sociale foarte ridicat.
Depresia este un alt flagel al condiţiei umane care ne reaminteşte de vremurile în care trăim. Totuşi Domnul ne oferă numeroase promisiuni de ocrotire şi dovezi care ne insuflă speranţă în mijlocul suferinţelor.
Versetul de astăzi exemplifică intensitatea suferinţei prin care poate trece o persoană. De fapt, întregul Psalm 88 este un exemplu de realitate întunecoasă a vieţii. Faimosul evanghelist Charles Spurgeon spunea că acest psalm nu doar că se diferenţiază de ceilalţi psalmi ca structură poetică, ci pur şi simplu denotă „incoerenţa autorului aflat în suferinţă”. Psalmistul vorbeşte despre gânduri şi idei morbide, despre obscuritate şi întuneric, despre persecutori şi inamici. El mai spune că simte că Dumnezeu l-a abandonat, că problemele trecutului şi ale prezentului îl apasă, iar absenţa celor dragi şi a prietenilor îl tulbură în această descurajare. Totuşi, în această atmosferă depresivă şi întunecoasă, psalmistul îl caută pe Creatorul său. El I se adresează „zi şi noapte” şi îl imploră să îl asculte (v. 1, 2). Se îndreaptă spre Dumnezeu plângând şi rugându-se (v. 13).
Dacă suferi de descurajare sau chiar de depresie, caută cea mai importantă lecţie din acest psalm: întoarce-te către Creatorul tău! Multe personaje biblice s-au rugat lui Dumnezeu în cursul celor mai profunde disperări, chiar dacă doar ca să-şi exprime exasperarea şi dorinţa de a muri. Nu uita că Dumnezeu ar putea să intârzie cu răspunsul, dar întotdeauna îţi aude fervoarea vocii, aşa cum spune şi psalmistul: „în pornirea mea nechibzuită, ziceam: «Sunt izgonit dinaintea Ta!» Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele când am strigat către Tine” (Psalmii 31:22).