Oglinda lui Dumnezeu

Prea iubitule, nu urma răul, ci binele. Cine face binele, este din Dumnezeu: cine face răul, n-a văzut pe Dumnezeu. (3 Ioan 1:11)
L-ai văzut pe Dumnezeu? Odată cu progresul tehnologic oamenii au invadat spațiul. Omul a ajuns pe Lună, caută viață pe alte planete… Unii, ai putea spune, locuiesc acolo sus, printre stele! Și știi care este concluzia tuturor? Nimeni nu L-a văzut pe Dumnezeu pe acolo! Din acest motiv, foarte mulți oameni nu mai cred în existența lui Dumnezeu. Întrebarea din început este foarte complicată în aparență, dar în esență, răspunsul este unul simplu! Am citit istoria unui predicator ambulant care, pentru o vreme s-a oprit într-un parc din Londra, unde le vorbea trecătorilor despre Dumnezeu. Într-o zi un om din mulțime, ce se declara a fi ateu, l-a întrebat:
– Cum poți vorbi despre Dumnezeu dacă nu L-ai văzut?
Predicatorul a rămas blocat căutând un răspuns adecvat. Din rumoarea mulțimii curioase, un om simplu dar hotărât a luat cuvântul:
– Sunt un om simplu și fără carte și nu pot spune că L-am văzut. Dar știu un lucru: eram un bețiv pe cale să-mi pierd familia când l-am auzit pe acest predicator. Soția dorea să mă părăsească, iar copiii erau speriați de mine. De atunci nu mai beau, iar când merg acasă, soția mă sărută și copiii îmi sar în brațe. Nu L-am văzut pe Dumnezeu, dar i-am cunoscut puterea! A fi creștin asumat și devotat astăzi e o nebunie pentru tot mai mulți oameni. Societatea este foarte materialistă – nu crede nimic dacă nu poate atinge sau vedea. Nu este loc să ne plângem, ci să ne punem pe treabă! Dumnezeu există, chiar dacă știința nu L-a găsit în spațiu! El există prin tine și prin mine. Argumentul cel mai puternic pentru Dumnezeu ești tu! Atunci când faci binele și te ferești de rău, Îl oglindești pe Dumnezeu. Ce onoare să fii imaginea lui Dumnezeu în fața oamenilor!
Adrian Dorgo, Director Tineret – Conferința Transilvania de Nord

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro