Păstrează moștenirea!

„Să mă ferească Domnul să-ți dau moștenirea părinților mei!” (1 Împărați 21:3)
Ascultă ediția audio aici.
Anul 1907 nu este legat doar de actul de naștere al Departamentului de tineret la nivelul Conferinței Generale sau de tulburările sociale și politice care au pornit din Botoșani și au dus la căderea guvernului de la noi din acea vreme. De acest an este legată și prima atestare documentară a lucrării de tineret în Transilvania, mai precis la Brașov, unde are loc Întâlnirea pentru Balcani și Austro-Ungaria.
În urma acestei întâlniri este menționată pentru prima dată în teritoriile românești preocuparea Bisericii Adventiste pentru lucrarea cu copiii și tinerii. Doi ani mai târziu va fi înființată în Transilvania prima organizație de tineret, care va dezvolta programe pentru tineri și va organiza întâlniri în care aceștia să discute probleme specifice vârstei lor. În 1923, în cadrul adunărilor elective ale bisericii din România, au fost desemnați primii secretari de tineret. Primele conferințe care au făcut acest pas au fost Moldova și Muntenia, iar în scurt timp li s-au alăturat Transilvania și Banatul. Declarația de misiune a organizației nou-înființate a fost să-i ajute pe tineri să se implice în acea lucrare pentru care au primit abilități și talente.
Această preocupare este actuală și astăzi, dovadă fiind declarația de misiune a Departamentului de tineret la nivel mondial: „Misiunea noastră este să-i conducem pe tineri către o relație mântuitoare cu Isus Hristos și să-i ajutăm să accepte cu bucurie chemarea Lui la slujire.”
Nu va exista niciodată pentru biserică o preocupare mai mare ca slujirea și salvarea semenilor. Moștenind acest mandat de la părinții fondatori ai bisericii, privim cu responsabilitate către copii și tineri, care nu sunt doar viitorul bisericii, ci și prezentul și sufletul acesteia.
Provocare:
Scrie-i unui tânăr din biserică o scrisoare în care să-l încurajezi să se implice în misiune potrivit darului pe care îl are și roagă-te pentru tânărul căruia i-ai scris!
Dorin Cristea
Conferința Moldova

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro