Plastilină

O, nuuuuu! Nu din nou!
Pleosc! Un pumn te prinde, te strânge și te întoarce pe toate părțile, modelându-te într-o bilă.
O, nuuuuu! Nu aia!
Este foarte cald în presa pentru plastilină. Găurile morții sunt în față!
O, nuuuuu! Nu chestia care te modelează ca pe o sfoară!
Te lupți în zadar în timp ce ești împins prin găurile micuțe, tăiat în zeci de bucăți – o personalitate multiplă, ca să nu mai vorbim despre durerea de cap din urma procesului.
Ești adunat, turtit și tăiat cu un cuțit de plastic. Ai fost transformat în păr și lipit pe un câine din plastilină.
Citește Galateni 1:3-12
Când este momentul cel mai nepotrivit să cedezi presiunii grupului?
Nu trăiești singur în această lume. Este aglomerat. Te lovești de oameni. Te împing. Se adună mai mulți și te strivesc. Ajungi inevitabil să fii modelat într-o altă formă.
Și? Ai mai auzit lucrul acesta înainte. Părinții, profesorii și reclamele de la TV ți-au spus încă de când aveai doar doi ani că semenii tăi pot să te strivească. Dar presiunea grupului nu este întotdeauna rea. Dacă nu ar fi teama de ei, încă ți-ai mai scobi nasul în public. Nu poți trăi izolat de restul lumii și, de cele mai multe ori, este bine să te integrezi.
Și totuși nu poți fi niciodată tot ceea ce oamenii vor să fii. Cel puțin într-un domeniu – credința ta creștină – nu este niciodată bine să te lași strivit de forțele care te înconjoară. Faptul că Hristos a murit și a înviat pentru tine, te iartă și merită ascultarea ta totală nu sunt idei deschise pentru negociere. Nu te lepezi de ele pentru a crește în ochii oamenilor.
Uneori poți acționa, vorbi, îmbrăca și gândi într-un mod care să le placă atât lui Dumnezeu, cât și oamenilor. Alteori nu poți. Este o alegere. Dar nu este o întrecere care să demonstreze a cui opinie contează mai mult.
Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, n-aş fi robul lui Hristos. Galateni 1:10