Poteca ce duce acasă

„Cărarea pe care mergi să fie netedă și toate căile tale să fie hotărâte: nu te abate nici la dreapta, nici la stânga și ferește-te de rău!” (Proverbele 4:26,27)
Ascultă ediția audio aici.
Îmi amintesc cu drag de anii copilăriei și de poteca din livada de meri, pe care mergeam aproape zilnic. Era un drum atât de bine cunoscut: drumul spre școala mică din sat.
Îmi amintesc cuvintele mamei: „Să ții poteca dreaptă, să nu te abați din drum și să nu mai vii cu hainele rupte sau murdare acasă!”, cuvinte pe care le auzeam frecvent, dar pe care nu le ascultam. Și parcă mă văd abătându-mă de la drumul meu după te miri ce: un măr mai copt, o floare mai colorată, un pui de vrabie, o baltă înghețată pe care o transformam noi în „patinoar”. Nu puține erau ocaziile în care întârziam destul de mult la prânz sau veneam ca de la război.
În contextul versetului din Proverbele 4:26,27, îmi dau seama cât de neascultători putem fi, la orice vârstă, când vine vorba de sfaturile pline de dragoste ale Tatălui ceresc. Cărările vieții sunt pline de provocări, intersecții și alegeri, dintre care unele ne ridică, altele ne coboară, unele ne murdăresc, altele ne spală. Harta spre casă ne este oferită, trebuie doar să o urmăm.
„Ca străjeri credincioși, trebuie să vedeți sabia care vine și să dați alarma, pentru ca bărbații și femeile să nu meargă, din neștiință, pe o cale pe care ar fi putut s-o evite, dacă ar fi știut adevărul” (EUZ, p. 93).
„Dacă ar recunoaște modul în care Se poartă El cu ei și ar accepta învățăturile Sale, cei care sunt poporul lui Dumnezeu ar găsi o cale dreaptă pentru picioarele lor și o lumină care să-i călăuzească prin întuneric și prin descurajare” (4MB, p. 14).
Mersul pe cărarea vieții presupune ascultare, iar ascultarea înseamnă că vom ajunge acasă cu hainele curate și nerupte!
Roagă-te să poți ține drumul drept, indiferent de obstacolele întâlnite pe parcurs!
Provocare:
Oprește-te puțin astăzi, când ieși din casă, fie că ești pe jos, fie că ești cu mașina, și gândește-te dacă mersul tău este după mersul Lui, dacă poteca ta se abate la dreapta sau la stânga!
Loredana Simion
Conferința Oltenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro