Presiunea socială

Nu vă înşelaţi: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune.” – 1 Corinteni 15:33
În imensa majoritate a cazurilor, o persoană începe să meargă pe drumul dependenţei din cauza presiunii sociale, sub influenţa fie a unei alte persoane, fie a unui grup sau a mass-mediei. Substanţele ilegale, drogurile, sunt introduse de obicei de la individ la individ sau în grupuri mici, în timp ce substanţele care se bucură de aprobare socială sunt chiar promovate de mediile influente. Privind la obiceiurile altor oameni, putem dezvolta şi noi comportamente adictive, cum ar fi cele legate de mâncare, cumpărături, televizor, computer şi altele.
Diego este un exemplu tipic de începere a consumului de droguri din cauza presiunii „prietenilor” din cartier. L-am (J) întâlnit pentru prima dată când s-a eliberat din închisoare. Înainte de a fi condamnat, a avut câteva întâlniri cu poliţia şi cu justiţia şi, în cele din urmă, a ajuns la închisoare pentru deţinere şi vânzare de substanţe narcotice. A fost condamnat la trei ani şi a executat ceva peste un an, fiind eliberat pentru bună purtare. Această bună purtare s-a datorat în cea mai mare măsură copilăriei echilibrate marcate de prezenţa lui Dumnezeu în viaţa sa, deoarece s-a născut într-o familie creştină. Din nefericire, în adolescenţă s-a împrietenit cu anumiţi indivizi şi a fost atras în cultura drogurilor. Aceştia i-au vorbit despre efectele minunate ale acestor substanţe, ridiculizându-l pentru că nu le-a încercat. S-a implicat încetul cu încetul, până când a ajuns în închisoare. Povestea lui are un sfârşit fericit datorită susţinerii mamei lui şi a membrilor bisericii ei. Cu săptămâni înainte de a fi eliberat, familia bisericii l-a vizitat şi s-a rugat împreună cu el şi pentru el. Când a fost eliberat, toţi i-au oferit susţinere şi ajutor practic să se reintegreze în societate şi chiar i-au găsit serviciu. Prima zi când Diego a venit la biserică a fost o sărbătoare pentru comunitatea mică de credinţă. Nimeni nu l-a condamnat pentru greşelile trecutului, în schimb i s-a oferit îndrumare şi susţinere. Diego avea să spună: „Am văzut iubirea lui Isus în oamenii din biserică şi Domnul a fost bun cu mine, în ciuda deciziilor mele greşite. Nu-mi rămâne decât să stau de partea Lui şi să mă feresc de mediul drogurilor.”
Primul pas pe calea drogurilor este cel mai uşor, ultimul este cel mai greu. Să ne rugăm lui Dumnezeu să ne ocrotească de influenţele negative ale mediului, oricare ar fi acestea – a oamenilor sau a mesajelor din mass-media – şi să ne îndreptăm ochii spre Isus, care ne oferă cel mai bun suport posibil în această lume de durere şi păcat.