Prețul jertfelor

„Căci bunătate voiesc, nu jertfe, și cunoștință de Dumnezeu mai mult decât arderi-de-tot!” (Osea 6:6)
Ascultă ediția audio aici.
Pentru perioada Vechiului Testament, evreii aveau cea mai rațională și mai blândă religie. Când spun blândă, mă gândesc inclusiv la legile care cereau moartea unui om care încălca prevederile legii lui Dumnezeu. Fiecare păcat avea un preț, iar pentru cele mai grele păcate se impunea pedeapsa capitală. Multe din religiile popoarelor din jurul lor prevedeau jertfe umane nu din motive punitive, pentru a executa o sentință, ci pentru a intra în grațiile zeului lor. Conceptele religiei evreilor erau mult mai blânde și mai pline de dragoste. Totul părea construit perfect pentru salvarea omului care greșește. Numai că au ajuns să creadă că păcatul poate fi plătit cu jertfe de animale, excluzând pocăința ce trebuia să însoțească jertfa. În acest context, Dumnezeu denunță sistemul jertfelor, care fusese instituit chiar de El, pentru că nu mai aducea eliberarea de păcat. Adevărata eliberare de păcat vine numai din cunoașterea lui Dumnezeu. Textul de astăzi, care apare la sfârșitul perioadei veterotestamentare, pune bazele unei religii superioare. Acesta păstrează esența celei dinaintea ei, dar aduce mai multă eficiență în ce privește transformarea individului. Îndurarea, sau bunătatea, este religia practică, cunoștința de Dumnezeu este călăuza bunei purtări. Lipsită de aceste două elemente fundamentale, religia tinde să fie doar o formă goală și ajunge în dizgrația divină.
Gândindu-ne la prețul religiei noastre, suntem ispitiți să acceptăm un gând care spune: „Păzesc Sabatul, dau zecime, am o dietă biblică, nu fur, nu omor etc.” Foarte bine! Dar insuficient! Hai să mai adăugăm și bunătate pe lângă toate acestea! Este voința declarată a lui Dumnezeu.
Doamne, azi mă rog pentru tinerii care sunt copleșiți de păcatele lor!
Provocare:
Pune bunătatea înaintea regulilor! Ori de câte ori vei fi ispitit astăzi să acționezi cu violență când cineva nu respectă regulile, alege să unești cu dreptatea dragostea, mila și bunătatea!
Rubin Atomei
Conferința Moldova

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro