Privește în jos!

De pe acoperișul clădirii tale de birouri cu 110 etaje, te gândești la cât de ușor ți-a fost să ajungi în vârf. Ai tuns iarba din curtea câtorva oameni, ai fost bonă de câteva ori, ai făcut câteva investiții profitabile și bam – deții o importantă bucată de lume.
Ai cumpărat un bloc. Ai cumpărat o clădire. Este a ta. La subsol ai un garaj plin cu mașini – BMW-uri, Humvee-uri și Ferarri-uri. Toate ale tale. Și fiecare dintre miile de angajați din turnul de sub tine îți dă socoteală. Toți sunt ai tăi.
Picioarele tale? Ridicate pe birou. Nasul? Pe sus. Contul din bancă? Mai mare decât produsul intern brut al Bulgariei. Tu iei deciziile. Tu te ocupi de tot. Ești propriul tău șef. Și ai doar cincisprezece ani.
Așteaptă numai să îți iei permisul de conducere și să te muți din casa părintească.
Citește Ioan 12:25,26
Cine îți conduce viața când ești singur și pe picioarele tale?
Chiar dacă te afli în vârful celui mai înalt turn de birouri din lume, tot există Cineva mai presus decât tine.
Indiferent dacă regatul tău este alcătuit din jumătate de dormitor, un pat supraetajat și câteva jocuri video – sau dintr-un dormitor, un cuptor cu microunde și o Honda recentă – ori din apartamente, mașini, corporații, jucării moderne, care întrec orice imaginație, și cea mai mare colecție de albume din lume – tot nu ești stăpânul universului. Nu ești stăpân nici măcar pe propria viață.
Nu există scăpare: Slujești cuiva. Biblia spune că ești un serv fie al răului, fie al binelui (Romani 6:19), fie al morții, fie al vieții (Romani 8:6), fie al lui Satana, fie al lui Dumnezeu (Efeseni 2:1-10).
A încerca să îți conduci singur viața este ca și cum ai încerca să sari de pe clădirea ta de birouri. Nu vei zbura. Viața fără Dumnezeu este o spirală a morții la fel de certă precum gravitația. Dar a „urî” viața și a te întoarce la Dumnezeu – adică a rămâne aproape de El și a-I asculta poruncile – îți dă elan.
A te maturiza nu înseamnă a fi în sfârșit șeful, ci este șansa ta de a alege să Îl urmezi pe Isus – să zbori împreună cu adevăratul Stăpân al universului.
Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Ioan 12:26

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro