Procesul iertării

Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine. – Galateni 2:20
Actul iertării are mari beneficii terapeutice. Dar ai încercat vreodată să ierţi pe cineva şi nu ai ştiut cum? Există vreo formulă care face să funcţioneze procesul iertării? în articolul „O trecere în revistă a tiparelor de iertare şi un cadru de operare în vederea cercetărilor ulterioare”, cercetătorii australieni Peter Strelan şi Tanya Covic au avertizat că, în ciuda avansării cercetărilor în domeniul iertării, procesul în sine este practic necunoscut. O recenzie a literaturii ştiinţifice existente ajunge la concluzia că nu există o coerentă bază teoretică sau suficiente teste empirice care să identifice acest proces.
Există totuşi dovezi (chiar dacă neştiinţifice) cum că majoritatea oamenilor sunt capabili să-şi ceară iertare şi/sau să ierte în câteva minute. Ien Chi, un student la arte în cadrul Universităţii Emory (Atlanta, SUA), fără a fi direct interesat de tema iertării, a prezentat câteva dovezi. În cadrul unei competiţii şcolare, numite Campus MovieFest, el a produs un scurtmetraj dovedind ce ar face majoritatea oamenilor dacă ar mai avea la dispoziţie doar câteva minute de trăit. În aceste câteva minute, personajul principal încerca în mod disperat să repare toate lucrurile rele pe care le făcuse, pentru a putea muri în pace. Să ne aducem aminte faimosul citat din Steve Jobs: „Deoarece aproape totul – toate aşteptările exterioare, toate mândriile, toate temerile de stânjeneală sau eşec – toate aceste lucruri pălesc în faţa morţii, rămâne în picioare numai ceea ce este cu adevărat important.” Din acest scurtmetraj reiese foarte clar că cererea şi acordarea iertării este lucrul pe care majoritatea oamenilor l-ar face dacă ar mai avea doar cinci minute de trăit.
Acest lucru înseamnă că timpul nu este un element esenţial pentru a putea ierta. Înseamnă că intensitatea prejudiciului sau mândria nu poate fi o scuză. Nu avem nevoie să facem inventarul insultelor sau să ne vărsăm sufletul povestind relele tratamente la care am fost supuşi, în cadrul unor îndelungi sau costisitoare sesiuni de psihoterapie.
Deoarece pacea este mai importantă decât retrăirea durerilor din trecut, te invităm să cauţi iertarea şi să te bucuri de timpul valoros care ţi-a mai rămas pentru a-ţi trăi viaţa. Dacă îi dai voie lui Hristos să trăiască în inima ta, egoismul şi mândria vor muri, iar iertarea va deveni o realitate în existenţa ta.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro