Puterea grupei de rugăciune

Devoțional zilnice 29 mai 2018

2

0

Eu voi lupta împotriva vrăjmaşilor tăi şi voi scăpa pe fiii tăi. Isaia 49:25

O bisericuţă din pădure, situată în nord-vestul Pacificului, a devenit renumită pentru grupele ei de rugăciune puternice. Oameni de pretutindeni sunau şi îşi prezentau cererile de rugăciune. Am fost şi eu una dintre ei, după cum atestă relatarea de mai jos.

În timpul Operaţiunii Eliberarea Irakului, Paul Lee, un membru tânăr al familiei mele, de profesie medic, a fost detaşat în Orientul Mijlociu. Zona în care se afla a fost sub atac de mai multe ori. Odată i s-a cerut să se mute în altă cameră, dar, cu douăzeci şi patru de ore înainte de mutarea efectivă, camera a fost distrusă într-un atac cu mortiere. Cei doi paramedici care erau găzduiţi în ea au scăpat cu viaţă pentru că la momentul acela se aflau la clinică.

Într-o altă ocazie, a explodat o maşină mare chiar în apropierea clinicii lui Paul, lăsând în urmă un crater adânc de douăzeci de metri. Mulţi irakieni au fost răniţi şi au fost aduşi la clinică. În cele cincisprezece luni de detaşare, Paul a fost martor la momentele cele mai crâncene ale conflictului. A văzut o mulţime de oameni murind şi suferind. Într-una dintre lupte, a ţinut în braţe un soldat tânăr, încurajându-l şi rugându-se pentru el. În final, tânărul a murit. Şi i s-a mai întâmplat de încă două ori să-i moară oameni în braţe. Incidentele acestea l-au tulburat profund. Oricând putea, se retrăgea în camera lui ca să alunge depresia.

Odată, l-am sunat şi mi-a spus că zăcea în pat de câteva zile, deprimat şi înnebunit de realităţile crunte ale războiului. Simţea că nu mai putea să vadă încă un trup măcelărit, cu extremităţi lipsă sau cu răni incapacitante. În plus, ca medic, se simţea responsabil pentru salvarea tuturor soldaţilor. Doar depusese jurământul lui Hipocrate! Prea mulţi oameni mureau în urma rănilor grave. Neputinţa lui de a-i salva pe toţi îl ducea la exasperare. Cât de mult ne durea şi cât sufeream împreună cu el!

În aceste cincisprezece luni cumplite, membrii credincioşi ai grupelor de rugăciune din bisericuţa din pădure s-au rugat necontenit pentru el. Numele lui a apărut în buletinul săptămânal şi oamenii s-au rugat. Cu timpul, Paul s-a redresat.

Dragi surori în Hristos, formaţi o grupă de rugăciune şi veţi fi martore la minuni! Dumnezeu a promis să se împotrivească duşmanului şi să-i salveze pe cei dragi ai noştri la timpul Său şi în modul dorit de El.

Patty L. Hyland

2

0

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro