Reabilitarea

Împărăteasa Estera, fata lui Abihail, și iudeul Mardoheu au scris stăruitor a doua oară pentru ca să întărească scrisoarea privitoare la Purim. Au trimis scrisori tuturor iudeilor în cele o sută douăzeci și șapte de ținuturi ale împăratului Ahașveroș. Ele cuprindeau cuvinte de pace și de credincioșie. – Estera 9:29,30
Sărbătoarea Purim (pluralul de la pur, care înseamnă „sorți”) poartă acest nume pentru că aceasta a fost metoda folosită de Haman ca să stabilească ziua în care evreii aveau să fie omorâți (Estera 3:7). Este sărbătorită și astăzi de către evrei și este una dintre cele mai pline de bucurie ocazii. Ei sărbătoresc reabilitarea poporului evreu, cum este scris în cartea Esterei. Sărbătoarea Purim are loc la 14 adar, de obicei în martie, exact cu o lună înainte de Paște. În acea zi, familiile și comunitățile de credincioși citesc cartea Estera și se bucură de evenimentul miraculos descris acolo. În timpul recitării, produc un clinchet zgomotos ca de castanietă sau pur și simplu lovesc pământul când este amintit numele lui Haman, sugerând ca acesta să fie șters din toate consemnările. De asemenea, se răsfață cu mâncare tradițională pentru această ocazie sau cu niște biscuiți triunghiulari umpluți cu dulceață, care sunt consumați numai în timpul acestei sărbători. Apoi fac donații de hrană cu scop umanitar, după îndemnul din Estera 9:22. În unele locuri există obiceiul îmbrăcării anumitor costume, care adaugă o atmosferă festivă bucuriei de Purim.
Versetul de astăzi arată contrastul dintre Estera și Mardoheu înainte și după acest episod. Mardoheu era un deportat din Ierusalim care adoptase și crescuse o verișoară mai mică, pe Hadasa (Estera), în cetatea Susa, rezidența imperială. Ei au fost niște oameni simpli care au trăit experiențe extraordinare datorită unei serii de evenimente. La final, ei ajung să fie cele mai influente două persoane din imperiu (Estera 2:8; 9:4,20,29; 10:2,3).
Putem observa aici și fenomenul rezilienței. După o lungă și nesigură perioadă de suferință, Estera și Mardoheu, în ciuda condițiilor modeste și a originii lor evreiești, au ajuns la vârful puterii în Imperiul Persan. Mai presus de toate, ei au devenit instrumente prin care au fost salvați o mulțime de evrei.
Când stăm de partea Domnului, chiar dacă trecem prin situații de durere și neliniște, El va găsi o cale, ca în cazul Esterei și al lui Mardoheu. Să ne rugăm astăzi pentru ocrotirea Lui la fiecare pas pe care îl facem, iar puterea Lui va ajunge să elimine problemele pe care le întâmpinăm.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro