Regele animalelor

Fără categorie 13 aprilie 2018

Agitație mare, mare de tot! S-au aflat lucruri nemaiauzite despre rege. În urma cercetărilor amănunțite s-a hotărât: leul nu va mai fi regele animalelor. Vor fi alegeri! Va fi ales un alt rege. Sfoară-n țară, veste peste munți și văi…să vină toți la marea adunare electivă, să nu lipsească nici un animal.
Se întâlniră într-o poiană mare. Toate animalele din sălbăticie și din gospodărie, din păduri, din câmpii….ce mai! De pretutindeni! Ședința începu iar înalta onoare fu dată ursului. Dar vai! acuze grave: albinele, vaca, oaia și încă vreo câteva animale dădură mărturie despre faptul că ursul le-a cam făcut rău. Următorul a fost mistrețul. Eheiii, dar și la acesta se găsiră niște fapte care l-au descalificat. Vulturul apăru în capul listei, dar când începură găinile, rațele, gâștele și alte câteva capre a-și spune pățaniile cu neamul vultureștilor căzu repede și el.

Toată ziua se frământară să găsească pe cineva vrednic, dar în zadar. Spre seară, căzură cu toții de acord că „boul” nu a făcut rău nimănui. Anchetat, cercetat…dar nimic! El, boul, nu mâncase puii nimănui, nu a stricat cuibul niciunei păsări și nu avea fapte de cruzime față de vreo vietate de prin pădure. Așa că fu ales rege. Onoare mare, aplauze, ovaționări – lucruri cu care boul nu era obișnuit. Toți așteptau un discurs. Voiau să audă planul de conducere, idealul guvernării lui. Și așa, împins de alții, urcă cu mari emoții la pupitrul-buturugă ce era pregătit acolo încă de dimineață pentru cel ce va primi înalta onoare.

Cu voce solemnă începu a zice planul său: „Dacă vreți ca să fie bine în țară și să avem belșug de hrană, vă îndemn pe toți să vă puneți jugul pe gât… și la muncă!” În câteva clipe deveni nepopular. „Off”-urile începură a curge. Vulpea vociferă că ei i-ar plăcea să fie cu vaccinările pe la cotețe, lupul își dorea să fie doctor veterinar, șoarecii voiau șefi la magazia de cereale, dihorii voiau să numere ouăle de pe la cuibare… Și uite-așa, fiecare avea planul său.

Boul, văzând că lucrurile degenerează, luă din nou cuvântul și spuse: „Cei ce sunt de acord cu planul meu, să vină după mine în cealaltă poiană!” Din păcate, doar vaca l-a urmat. Ceilalți s-au împrăștiat.

„Leneșul dorește mult și totuși nu are nimic, dar cei harnici se satură.” Proverbe 13:4

Ionel Indricău, Director Exploratori, Conferința Banat

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro