Regele optimilor

Îmi ridic ochii spre munți… De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul. Psalmii 121:1,2
Între genialii compozitori ai umanității se află și Niccolo Paganini, celebru pentru virtuozitatea lui la vioară și pentru operele destinate acestui rege al instrumentelor. Partiturile lui Paganini conțin cele mai multe optimi din operele muzicale cunoscute. Una dintre cele mai interesante experiențe ale lui Paganini este legată de un concert. În timp ce cânta la vioară, una dintre coarde s-a rupt, dar el a reușit să ducă partitura mai departe cu doar trei coarde. Însă, cum lucrurile nu se opresc niciodată acolo unde credem, după puțin timp, s-a rupt și a doua coardă, apoi și a treia. În mod normal, toată lumea se aștepta ca el să abandoneze și să oprească piesa. El a continuat ca și cum nu s-a întâmplat nimic, ba chiar, au declarat martorii, concertul a devenit extraordinar. Din cauza acestor povești despre el și despre modul cum cânta la vioară, oamenii au început să spună că are un pact cu Diavolul, iar acesta îl ajută să fie atât de bun.
Bineînțeles că nimeni nu a demonstrat vreun zvon, dar prejudecățile au rămas.
Dincolo însă de zvonuri și povești mai mult sau mai puțin exagerate, ceea ce a recunoscut toată lumea este talentul lui. A fi în stare să cânți doar cu o singură coardă o operă complexă nu este un lucru oarecare. Practic, orice instrument devenea inegalabil în mâna lui.
Într-un fel, și omul este ca o vioară; în mâinile unui maestru priceput poate oferi cel mai frumos concert, așa cum în mâna unui instrumentist de rând poate deveni un dezastru, mai ales în situații de criză.
În realitate, fiecare om are potențial pentru ceva extraordinar; depinde cine valorifică ceea ce este dăruit cuiva. Uneori lucrează Dumnezeu în mod direct la valorificarea noastră, alteori El așază lângă noi persoane care se pricep să pună în valoare potențialul nostru; sunt cei pentru care trebuie să fim recunoscători.
De gândit astăzi:
Chiar și atunci când crezi că tot ce a fost mai rău s-a întâmplat și că nimic nu mai poate fi salvat, să nu uiți că în mâna cea bună a lui Dumnezeu, viața ta poate redeveni o capodoperă.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro