Respiraţia

Fiţi tari şi îmbărbătaţi-vă inima, toţi cei ce nădăjduiţi în Domnul! – Psalmii 31:24
Multe dintre simptomele anxietăţii pot fi rezultatul unui mod defectuos de a respira. Durerile musculare, greaţa, tahicardia, ameţeala şi durerile de cap sunt câteodată efecte ale tulburărilor de respiraţie care afectează nivelul bioxidului de carbon din artere şi produc schimbări semnificative în circulaţia sângelui din creier. Cercetătorii de la Universitatea din Washington, în articolul intitulat „Anxietatea, respiraţia şi fluxul sangvin cerebral: Implicaţii pentru imaginea funcţională a creierului”, arată că fluxul sangvin cerebral, stările de anxietate şi perturbările respiratorii se influenţează reciproc.
Astfel, pentru reducerea simptomelor de anxietate, sunt importante tehnicile de respiraţie corectă. Respiraţia diafragmatică este una dintre cele mai frecvente tehnici recomandate în controlul stresului şi anxietăţii. Constă în principal din înlocuirea respiraţiei toracice cu o respiraţie mai profundă, abdominală. Aceasta apare de obicei în momentele de relaxare. Imaginează-ţi o plajă liniştită, unde te bucuri de o zi fără stres. Dacă îţi aşezi mâinile pe abdomen, vei simţi cu siguranţă mişcările lente ale respiraţiei. Aşadar, respiraţia abdominală apare spontan în momentele de relaxare.
Dimpotrivă, dacă te gândeşti la ceva care te îngrijorează, mai mult ca sigur că respiraţia ta va deveni neregulată, scurtă şi superficială. Cel mai probabil, tensiunea te face să ridici umerii, comprimând plămânii şi obstrucţionând ventilaţia şi mai mult. Iată de ce este necesară aplicarea tehnicii respiraţiei diafragmatice sau abdominale, pentru a putea relaxa mintea şi a da putere inimii.
În faţa dificultăţilor vieţii, adoptarea unei respiraţii adecvate este un lucru esenţial. În acest scop e necesară menţinerea unei posturi care să asigure extensia şi mişcarea liberă a plămânilor. Este recomandată inclusiv formarea unui obicei din acest tip de respiraţie, care, în momentele de dificultate, generează senzaţia de control. Practica zilnică a respiraţiei diafragmatice reduce anxietatea şi stimulează relaxarea. „Inspirarea deplină şi profundă a aerului proaspăt, care umple plămânii cu oxigen, purifică sângele. Aceasta îi conferă sângelui o culoare vie şi trimite un curent dătător de viaţă fiecărei părţi a corpului. O bună respiraţie linişteşte nervii, stimulează pofta de mâncare şi asigură o digestie mai bună; induce un somn sănătos şi revigorant” (Divina vindecare, p. 272).
Ai vrea să încerci? Ia o pauză şi respiră. Fă un efort şi inhalează cel mai bun aer pentru plămânii tăi. În acelaşi timp, caută atmosfera cerului, care te ridică deasupra oricărei îngrijorări.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro