Rugăciunea

Să ajungă strigătul meu până la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta. Să ajungă cererea mea până la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta! Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orânduirile Tale! – Psalmii 119:169-171
În ultimele decade au apărut tot mai multe cercetări legate de factorii spirituali şi religioşi ai sănătăţii mintale. Unul dintre aceşti factori este practica individuală, privată a rugăciunii. Ce fel de avantaje le aduce oamenilor acest tip de rugăciune? Ce beneficii are pentru cei care suferă de anxietate sau depresie?
Cercetătorii Claire Hollywell şi Jan Walker, de la Facultatea de Medicină a Universităţii Southampton (Regatul Unit), au pus la punct un sistem de recenzie critică şi sistematică a literaturii ştiinţifice pe subiectul legăturii dintre rugăciunea privată şi bunăstarea pacienţilor spitalizaţi. După ce au trecut în revistă 26 de studii publicate în doar 10 ani, au descoperit suficiente dovezi să declare că rugăciunea privată este asociată în general cu niveluri scăzute de anxietate şi depresie. Frecvenţa rugăciunilor care implică o conversaţie apropiată cu un Dumnezeu grijuliu este corelată cu optimismul şi starea de bine – fapt exprimat în articolul lor intitulat „Rugăciunea privată, ca intervenţie adecvată la pacienţii spitalizaţi: O recenzie critică a literaturii de specialitate”, publicat în Journal of Clinical Nursing.
Practica rugăciunii regulate are multe beneficii, în special pentru cei care suferă de anxietate. În măsura în care inima se deschide către Dumnezeu, cu modestie şi sinceritate, sunt posibile, de exemplu, canalizarea tensiunii nervoase, exprimarea emoţiilor, găsirea puterii şi speranţei de a face faţă cu optimism vicisitudinilor vieţii.
Însă rugăciunea eficientă şi înviorătoare conţine un element indispensabil, şi acesta este credinţa. „Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută” (Evrei 11:6). Dacă vrem să avem parte de cele mai mari beneficii ale rugăciunii personale, este nevoie să credem în Dumnezeu şi să avem credinţă în Cuvântul Său. „Când rugăciunile noastre par să nu fie ascultate, noi trebuie să ne agăţăm de promisiunea divină, deoarece cu siguranţă va veni şi vremea răspunsului şi vom primi binecuvântarea de care avem cea mai mare nevoie” (Calea către Hristos, p. 96).
Dacă vrei să te bucuri de fiecare beneficiu al rugăciunii, poţi să exclami ca psalmistul: „Să ajungă strigătul meu până la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta! Să ajungă cererea mea până la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta! Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orânduirile Tale!”

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro