Să căutăm compania celui înțelept

Devoțional zilnice 5 iunie 2018

5

1

Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce râu. (Proverbele 13:20)

Din cei mai timpurii ani este necesar să se ţeasă în caracter principiile unei integrităţi severe, pentru ca tinerii să poată atinge apoi cel mai înalt standard de bărbaţi şi femei ajunşi la maturitate. (…) Tinerii trebuie să ia în considerare în modul cel mai serios scopul şi lucrarea vieţii lor şi să pună o astfel de temelie, încât obiceiurile lor să fie libere de orice pată de corupţie. Dacă vor sta pe o poziţie de unde îi vor influenţa şi pe alţii, atunci ei trebuie să se poată bizui pe forţele lor. (…)

Noi putem învăţa o lecţie de la crin – deşi suntem înconjuraţi de influenţe ce tind să ne corupă din punct de vedere moral şi să aducă ruina asupra sufletului, noi putem să nu ne lăsăm corupţi şi să ne aşezăm acolo unde întovărăşirile rele nu vor corupe inimile noastre. Fiecare tânăr trebuie să caute asocierea cu aceia care, cu paşi neşovăielnici, urcă cu trudă. (Youth’s Instructor, 5 ianuarie 1893)

Cercetaţi-vă inima, judecaţi-vă calea! Căutaţi voi tovărăşia celui înţelept sau sunteţi dispuşi să vă asociaţi cu cei lumeşti, cu oameni care nu se tem de Dumnezeu şi nu ascultă de Evanghelie? (Signs of the Times, 7 decembrie 1882)

Unica speranţă pentru copii şi tineri este să îl iubească pe Dumnezeu şi să se teamă de El. Fie ca ei să-i aleagă ca tovarăşi pe aceia care dau dovadă că vor încuraja scopurile bune, obiceiurile ordonate şi caracterul cinstit, să aleagă prietenia acelora care practică adevărul biblic şi umblă după lumina care străluceşte pe cărarea lor. (Youth’s Instructor, 18 ianuarie 1894) Dacă vrei să ai un orizont larg, gânduri şi aspiraţii nobile, alege prieteni care vor întări principiile drepte. Fie ca fiecare gând şi scop al oricărei acţiuni să fie îndreptate spre asigurarea vieţii viitoare, cu fericirea ei veşnică. (Youth’s Instructor, 8 octombrie 1896)

5

1

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro