„Să nu lași praful să se așeze pe Biblie”

Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună. (2 Timotei 3:16,17)
Când aveam 11 ani mi-a cumpărat mama prima mea Biblie și m-a rugat să o păstrez curată și niciodată să nu țin alte cărți pe ea.
Eram fascinată de această Carte, o mângâiam, dădeam fiecare pagină cu grijă ca nu cumva să o rup și chiar am promis că voi citi în fiecare zi câteva capitole, dar din moment ce m-am apucat de treabă am început să duc dorul imaginilor și limbajului mult mai simplu din Biblia mea pentru copii.
Așa că am mai avut momente în care nu m-am ținut de promisiunea de a citi câteva capitole, iar când zilele fără a citi din Biblie se adunau mă simțeam din ce în ce mai vinovată și îmi spuneam că cel mai bine e să o iau de la capăt.
În timp am reușit să mă țin de promisiuni și să citesc din Biblie cu ochi mai curioși, asta după ce am recitit Geneza de câteva ori, dar îmi amintesc clar că momentele în care ezitam să citesc din Biblie erau cele în care făceam câte o boacănă.
De fiecare dată când mă certam cu frații mei îmi era frică să deschid Cartea pentru că știam că ceea ce făcusem era greșit și nu se alinia cu ceea ce își dorea Dumnezeu de la noi, când mă mai prindea dorința de a mă lăuda cu rochița mea cea nouă sau cu pantofiorii lăcuiți realizam că atunci când voi deschide Biblia mi se va spune clar cât e de greșit să te lauzi așa cum am făcut eu, dar în același timp adoram clipele în care descopeream câte un text plin de încurajări, nu mă mai săturam să citesc planurile frumoase și făgăduințele Lui pentru copii Săi.
Acum am aceeași Biblie, este plină de făgăduințe colorate, de mesaje frumoase de la prieteni și clar nu mai arată ca nouă așa cum am încercat să o păstrez o vreme.
Am înțeles mai târziu, dar „să nu lași praful să se așeze” nu se referă la a șterge zilnic praful de pe Biblie, ci să nu o las niciodată prea mult din mână, mi-a fost dăruită pentru a fi citită.
Acum nu mă mai tem să o deschid atunci când greșesc și nu mai caut să aud doar vorbe frumoase fiindcă am descoperit că Biblia nu ne este lăsată să ne spună doar ceea ce vrem să auzim, ci este o Carte ce poate învăța, certa și îndruma dacă noi îi lăsăm cuvintele să ne ajungă la inimă și minte.
Gabriela Avram, Ghid, Pătrăuți – Conferința Moldova