Să stăm pentru principii în ciuda opoziției

Devoțional zilnice 26 iulie 2018

Le-am trimis soli cu următorul răspuns: „Am o mare lucrare de făcut şi nu pot să mă pogor; cât timp l-aş lăsa să vin la voi, lucrul ar înceta.” (Neemia 6:3)

Dumnezeu are oameni în rezervă, pregătiţi să răspundă cererii, ca lucrarea Sa să fie ferită de orice influenţă corupătoare. El va fi onorat şi glorificat. Când Duhul divin îi imprimă în minte ideea că este potrivit pentru lucrare, omul rânduit de El răspunde: „lată-mă, trimite-mă!” (…) Neemia s-a dovedit un om pe care Dumnezeu îl putea folosi pentru a înlătura principiile false şi a repune în valoare principiile de origine cerească; şi Dumnezeu l-a onorat. Domnul va folosi în lucrarea Sa oameni fermi ca oţelul când vine vorba de principii, oameni care nu vor fi influenţaţi de argumentele false ale celor care şi-au pierdut viziunea spirituală.

Neemia a fost ales de Dumnezeu pentru că a fost dispus să coopereze cu El în postura de restaurator. S-a recurs la falsitate şi intrigă pentru a-i perverti integritatea, dar el nu a acceptat să fie cumpărat. A refuzat să fie corupt de şiretlicurile oamenilor fără principii, care fuseseră plătiţi să facă o lucrare rea. Nu le-a îngăduit să-l intimideze ca să meargă pe calea laşităţii. Când vedea că se acţiona în baza unor principii rele, nu stătea ca spectator şi nu încuviinţa fapta prin tăcerea sa. Nu-i lăsa pe oameni să tragă concluzia că se afla de partea cea rea. Lua poziţie hotărâtă şi neînduplecată de partea binelui. Nu ceda nici măcar o frântură de influenţă în favoarea pervertirii principiilor stabilite de Dumnezeu. (Review and Herald, 2 mai 1899)

Ne vom confrunta cu opoziţie de toate felurile, cum s-au confruntat şi constructorii zidurilor Ierusalimului, dar, dacă veghem, ne rugăm şi lucrăm ca ei, Dumnezeu va purta bătăliile noastre şi ne va da biruinţe preţioase. (…) Noi trebuie să mergem înainte cu o încredere neşovăielnică, crezând că Dumnezeu va da adevărului Său o mare şi preţioasă biruinţă. (…) Sprijinindu-ne pe Isus, vom duce cu noi puterea de convingere că avem adevărul. (Review and Herald, 6 iulie 1886)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro