Să-ți pese de păcătoși

Devoțional zilnic 10 aprilie 2018

Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfă!” Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi. – Matei 9:13

Oamenii au tendinţa să le pese de cei mai prosperi şi să dea cadouri celor mai bogaţi. Dar unii oameni au trecut peste această tendinţă şi s-au angajat să le slujească celor lipsiţi şi claselor sociale mai discrimina-te. Unul dintre ei a fost William Booth (1829–1912), fondatorul şi primul general al Armatei Salvării.

William Booth s-a născut la data de 10 aprilie 1829, în Nottingham, Marea Britanie. În 1844 a avut o experienţă a convertirii şi doi ani mai târziu a devenit un pastor laic care predica despre reînviorare. În 1865, Booth şi soţia lui, Catherine, au fondat Christian Revival Society – care mai târziu a devenit Armata Salvării – pentru a ajunge la cei mai săraci şi nevoiaşi oameni, inclusiv alcoolici, infractori şi prostituate. În primii ani, Armata Salvării a întâmpinat multă opoziţie din partea celor care vindeau alcool, care nu doreau ca cei din clasele sărace să înceteze a mai consuma alcool. Soţia lui a explicat că Booth venea „împleticindu-se acasă seară după seară, tras la faţă de oboseală, adesea cu hainele rupte şi cu bandaje sângerânde acoperindu-i capul lovit de pietre”.

Dar Booth nu renunţa! El chiar a afirmat: „Atâta timp cât femeile plâng, cum o fac acum, eu voi lupta. Atâta timp cât copiii mor de foame, ca acum, voi lupta. Atâta timp cât bărbaţii merg la închisoare, intră şi ies, intră şi ies, aşa cum o fac acum, voi lupta. Atâta timp cât mai rămâne un beţiv, cât mai este o sărmană fetiţă pierdută pe străzi, cât mai rămâne un suflet în întuneric fără lumina lui Dumnezeu, voi lupta – voi lupta până la capăt!” Lui Booth i se atribuie şi următorul citat: „Principalul pericol cu care se va confrunta următorul secol va fi o religie fără Duhul Sfânt, un creştinism fără Hristos, iertare fără pocăinţă, mântuire fără regenerare, politică fără Dumnezeu, cer fără iad.”

Deşi a apreciat lucrarea făcută de Armata Salvării, Ellen White mai spunea că Dumnezeu a ridicat Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea pentru a restaura adevărul biblic la sfârşitul timpului. Asta înseamnă că misiunea sa solemnă nu poate fi înlocuită de nicio evanghelie socială (E. G. White, Lucrarea în oraş e, pp. 137–139). Deşi ne îngrijim de nevoile fizice şi sociale ale oamenilor, noi ar trebui să îi conducem „în tot adevărul” (Matei 4:24, 28:20; Ioan 16:13).

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro