Cum înveselesc untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. (Proverbele 27:9)
Lucrurile se pot dovedi a merge prost cu fiecare; tristeţea şi descurajarea apasă asupra fiecărui suflet, apoi o prezenţă personală, un prieten care va mângâia şi va transmite putere, va face ca săgeţile vrăjmaşului, care erau menite să-l nimicească, să se întoarcă spre cel ce le-a tras. Prieteni creştini nu există nici pe jumătate din câţi ar trebui să fie. În ceasurile ispitei, în timp de criză, cât de valoros este un prieten adevărat! În aceste timpuri, Satana îşi trimite agenţii să facă să se poticnească picioarele care tremură, dar adevăraţii prieteni vor da un sfat, vor împărţi speranţa care atrage ca un magnet şi credinţa liniştită care înalţă sufletul; un astfel de ajutor valorează mai mult decât perlele cele mai preţioase. (CBAZŞ, vol. 3, p. 1163)
Din fragedă copilărie, viaţa lui Samuel a fost o viaţă de evlavie şi devoţiune. În copilărie, el i-a fost încredinţat grijii lui Eli şi frumuseţea caracterului său a atras căldura afecţiunii bătrânului preot.
El era bun, generos, silitor, ascultător şi respectuos. (…) Un singur lucru a făcut să poată exista prietenia aceasta atât de caldă între Eli, magistratul-şef al naţiunii şi copilul cel simplu. Samuel era gata să ajute, era plin de afecţiune şi niciun tată nu şi-a iubit vreodată copilul mai mult şi cu mai multă gingăşie decât l-a iubit Eli pe acest copil. (…)
Cât de mişcător este să vezi un tânăr şi un bătrân sprijinindu-se unul pe celălalt, tânărul privind la cel în vârstă pentru sfat şi înţelepciune, iar cel în vârstă privind la tânăr pentru ajutor şi simpatie! De fapt, aşa trebuie să fie. Dumnezeu doreşte ca tinerii să aibă astfel de trăsături de caracter, care să-i facă să găsească plăcere în prietenia cu cei în vârstă şi să fie prinşi în legăturile preţioase ale iubirii cu cei ce se apropie de marginile mormântului. (Signs of the Times, 19 octombrie 1888)
O strângere de mână puternică şi utilă a unui prieten valorează mai mult decât aurul şi argintul. (Letter 16,1886)