Simeon

Devoțional zilnice 22 septembrie 2018

Au văzut ochii mei mântuirea Ta. (Luca 2:30)

Omul a fost înzestrat cu cele cinci simţuri prin care explorează lumea şi mediul înconjurător. Majoritatea se bucură să descopere tot ce este în jur, folosind văzul, auzul, mirosul, gustul şi pipăitul. Dar sunt şi oameni care au dezvoltat al şaselea simţ – simţul prezenţei lui Dumnezeu.

Toată viaţa aşteptase ziua aceasta. Se rugase şi se pregătise ani şi ani pentru clipa de aur a vieţii lui. Şi târziu, foarte târziu, după o lungă aşteptare, în sfârşit visul a devenit realitate.

Simeon înseamnă ascultare – ascultare până la capăt. Văzuse multe în viaţă, multe motive de descurajare, compromisuri, abuzuri, şi totuşi el a venit la templu şi în ziua aceea. Multe motive îl puteau reţine acasă: vârsta, monotonia ritualului de la templu, nu mai vedea bine, nu mai auzea, şi totuşi a venit la templu. Aici trebuia să fie prezenţa lui Dumnezeu.

Într-o zi obişnuită, preoţii şi leviţii îndeplineau slujbele fără să vadă, fără să audă, fără să simtă că în mâinile lor se afla Cel aşteptat de veacuri.

Când simţurile fizice obosesc, se dezvoltă al şaselea simţ. Este rezultatul unei relaţii constante, de durată cu Acela care l-a înzestrat pe om cu toate simţurile. După o experienţă îndelungată într-o vieţuire cu Dumnezeu, când cele cinci simţuri dau semne de oboseală, cel de-al şaselea îşi face tot mai clar simţită prezenţa.

Experienţa lui Simeon este un îndemn de ascultare până la capăt. Poate Dumnezeu a pregătit cea mai plăcută surpriză la capăt de drum, la linia de sosire. Ai motivele tale de descurajare, ai vrea să te retragi, să abandonezi lupta, dar nu uita: Simeon a rămas ascultător şi aşteptător până la capăt. Iar capătul luptei a fost când L-a văzut cu ochii lui pe Dumnezeu.

Mulţi au ochi şi nu văd, au urechi şi nu aud; sunt însă oameni care dezvoltă în timpul vieţii al şaselea simţ – să simţi prezenţa lui Dumnezeu. Doar ei vor putea să-L vadă într-o zi pe Cel Nevăzut şi să audă glasul Celui ce este, a fost şi va fi, singurul Creator din veşnicii. Poţi deveni şi tu un om ca Simeon, să dobândeşti în viaţă cel de-al şaselea simţ. Succes!

Ionel Preda, pastor, Conferinţa Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro