Susținut de rugăciune

Devoțional zilnice 11 iunie 2018

6

0

Atunci, ucenicii au venit la Isus şi I-au zis deoparte: „Noi de ce n-am putut să-l scoatem?” „Din pricina puţinei voastre credinţe”, le-a spus Isus. … Dar acest soi de draci nu iese afară decât cu rugăciune şi cu post. – Matei 17:19-21

Adevăratul misionar este un instrument al Duhului Sfânt cu sarcina sfântă de a-i conduce pe păcătoşi de la împărăţia lui Satana în Împărăţia lui Isus Hristos (Col. 1:13-14). Mulţi misionari şi predicatori iscusiţi şi-au folosit talentele lor uimitoare şi cele mai bune resurse pe care le aveau, dar au eşuat. Cum putem explica acest lucru?

În 11 iunie 1883, Ellen White îi scria o scrisoare fiului ei mai mic, Willie, vorbind despre provocările misionare cu care se confrunta biserica din California. Având în minte contextul marii lupte dintre Dumnezeu şi Satana, ea sublinia faptul că doar prin rugăciune stăruitoare pot avea succes aceste eforturi misionare. Ea spunea: „Noi le spunem misionarilor că ei trebuie să îşi facă lucrarea misionară cu un spirit al rugăciunii şi că trebuie să se apropie de oameni, să nu simtă că, după ce au dat o carte sau au obţinut un nume, lucrarea lor s-a încheiat. Satana şi îngerii lui lucrează cot la cot cu ei pentru a contra-cara fiecare efort pe care îl fac. Atunci când merg pe stradă, ei trebuie să se roage pentru har şi pentru ca îngerii lui Dumnezeu să fie în jurul lor.

Dacă nu fac acest lucru, înşelătoriile Diavolului vor întoarce eforturile făcute de ei, adevărul nu va găsi intrare la inimi şi întreg oraşul va fi avertizat în zadar. […] ” „Când biserica din Scoţia lua anumite decizii prin care credinţa era compromisă, renunţând la principiile ferme, un singur bărbat [John Knox] a fost hotărât să nu renunţe la nicio iotă sau o frântură. El a mers înaintea lui Dumnezeu pe genunchi şi a pledat: «Dă-mi Scoţia sau mor.»

Rugăciunea lui insistentă a fost ascultată. Ah, fie ca pretutindeni să fie auzită rugăciunea credinţei: Dă-mi sufletele îngropate în mizeria erorilor sau mor! Aduceţi-i la cunoştinţa adevărului aşa cum este în Isus” (Scrisoarea 20, 1883).

Astăzi există tendinţa puternică de a ne bizui mai mult pe strategiile noastre misionare sofisticate decât pe puterea Duhului Sfânt. Unii predicatori charismatici sau penticostali chiar tind să manipuleze lucrarea Duhului Sfânt. În loc să încercăm să folosim Duhul Sfânt, de ce să nu Îi permitem să ne folosească El? A umbla cu smerenie în spiritul rugăciunii, aşa ca John Knox, poate genera rezultate incomensurabile şi de durată!

6

0

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro