Tensiunea nervoasă

De aceea, Domnul Dumnezeu i-a izgonit din grădina Edenului ca să lucreze pământul, din care fusese luat. – Geneza 3:23
Oricare ar fi cauza anxietăţii, aceasta este trăită întotdeauna ca tensiune nervoasă. Ea se caracterizează prin palpitaţii, respiraţie scurtă, tremur, transpiraţie, disconfort digestiv, greaţă, vomă, rigiditate musculară, oboseală, furnicături, vertij, nelinişte, nervozitate şi iritabilitate şi alte simptome. Din moment ce tensiunea nervoasă se manifestă în principal pe canale somatice, este numai logică recurgerea la alternative fizice mai puţin dăunătoare pentru a se crea un drenaj al acestei tensiuni. Cu alte cuvinte, este posibilă reducerea tensiunii dacă există canale mai sănătoase de refulare.
Una dintre cele mai eficiente căi de reducere a tensiunii este exerciţiul fizic. Orice sport sau orice activitate care solicită efort fizic se poate dovedi de folos în acest caz. Bineînţeles că anumite activităţi sunt mai benefice decât altele.
Într-un studiu publicat în Korean Journal of Horticultural Science&Technology, cercetătorii au examinat efectele programului de terapie horticolă a durerii, anxietăţii şi depresiei pe un lot de 67 de pacienţi spitalizaţi. Jumătate dintre pacienţi au fost încadraţi într-un grup care desfăşura activităţi precum plantarea legumelor, cultivarea plantelor medicinale sau a florilor, fie înăuntru, fie în aer liber. Pacienţilor din celălalt grup li s-a asigurat rutina aferentă unui spital. Studiul a arătat că aceia care au participat la „terapia horticolă” aveau un nivel semnificativ mai redus de durere, anxietate şi depresie, în comparaţie cu cel de-al doilea grup. Cercetătorii au recomandat folosirea acestui tip de exerciţii pentru îmbunătăţirea recuperării pacienţilor.
Exerciţiul în aer liber în grădină are multe beneficii. „Exerciţiul în aer liber ar trebui să fie prescris ca o necesitate dătătoare de viaţă. Şi pentru asemenea exerciţii nu este nimic mai bun decât cultivarea solului. Asiguraţi-le pacienţilor straturi de flori pe care să le aibă în grijă sau de lucru în livadă sau în grădina de zarzavaturi. Fiind încurajaţi să iasă din saloane şi să-şi petreacă timpul în aer liber, cultivând flori sau făcând o altă muncă uşoară şi plăcută, atenţia li se va abate de la ei înşişi şi de la suferinţele lor” (Divina vindecare, p. 265).
Când sistemul nervos este suprasolicitat, munca în aer liber, în contact direct cu solul, ajută la diminuarea tensiunii nervoase. Această activitate reprezintă o adevărată „împământare”, ca în cazul descărcărilor electrice. Lucratul pământului stabilit de Dumnezeu, departe de a fi o pedeapsă pentru omul căzut şi păcătos, este o adevărată binecuvântare. Încearcă şi tu această metodă!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro