Toate lucrurile lucrează spre bine

De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său. (Romani 8:28)
Taj Mahalul, o construcție complexă de marmură ridicată de șahul Jahan (1592–1666) în Agra (India), este una dintre cele mai uimitoare capodopere arhitecturale din toate timpurile. Unul dintre cele mai importante lucruri din istoria acestui monument este rostul existenței sale. Taj Mahalul nu a fost ridicat pentru a celebra o victorie, ci pentru a comemora moartea cuiva drag. Acest monument impunător născut din durere aduce beneficiu multor generații care au urmat.
În timpul plimbării sale prin cetate, Jahan, prințul moștenitor, a observat într‑un bazar o tânără care vindea mătase și bijuterii de cristal. Numele ei era Mahal. După cinci ani de dragoste crescândă, Jahan și Mahal s-au căsătorit. După câțiva ani au moștenit coroana regatului Mughal. Au avut 14 copii, dar Mahal a murit în timpul ultimei nașteri. Monarhul a fost atât de afectat de pierderea iubitei sale încât a poruncit doi ani de doliu în tot regatul. În timpul doliului s-a hotărât să construiască un monument care să depășească în frumusețe pe oricare altul din lume. Construcția Taj Mahalului a durat 22 de ani și până la finalizare au lucrat 22 000 de muncitori. De atunci constituie o minune și o sursă de inspirație pentru milioane de oameni de-a lungul veacurilor.
Din durerea și amărăciunea unui bărbat care și-a pierdut iubita s-a ridicat o lucrare de o frumusețe răpitoare. Același lucru se poate întâmpla cu multe evenimente aspre din viața noastră, care, în ultimă instanță, pot da naștere unor conjuncturi deosebit de pozitive. Am dedicat luna mai rezilienței, pentru a ne aduce aminte că durerea poate fi transformată în binecuvântări. În relația noastră cu Dumnezeu în viața de fiecare zi, dacă stăm de partea Lui, evenimente și experiențe care ar putea să pară dureroase și nedorite devin căile Lui de a ne ajuta să atingem scopuri sublime, așa cum ne spune promisiunea de astăzi.
Dacă nu înțelegi de ce se întâmplă anumite lucruri neplăcute în viața ta, în loc să te mânii pe Dumnezeu, înalță-I această rugăciune: „Tată iubitor, eu nu înțeleg motivul durerii mele, dar Te rog să-mi întărești credința ca să îmi pot accepta situația și, în timpul furtunii, ajută-mă să pot spune asemenea psalmistului: «Ei [vrăjmașii] năvăliseră deodată peste mine în ziua strâmtorării mele, dar Domnul a fost sprijinul meu. El m-a scos la loc larg și m-a scăpat, pentru că mă iubește»” (Psalmii 18:18,19).

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro