Un cuvânt potrivit la vreme potrivită

„Primește cu bunăvoință cuvintele gurii mele și cugetele inimii mele, Doamne, Stânca mea și Izbăvitorul meu!” (Psalmii 19:14)
Ascultă ediția audio aici.
Prin ceea ce comunicăm, noi, ca oameni, reușim de multe ori să exprimăm deschis ceea ce simțim sau ne dorim. Darul vorbirii, pus la dispoziție de Dumnezeu omului, aduce cu sine o responsabilitate în plus. Textul din această zi subliniază faptul că, uneori, prin ceea ce spunem, ca rezultat al gândirii noastre, putem fie să-L întristăm pe Dumnezeu, fie să-I producem bucurie.
În primii ani ai copilăriei, limbajul nostru este simplu și curat. Cu trecerea timpului, învățăm sensuri și nuanțe, dezvoltăm abilități de a strecura printre cuvinte metafore sau apropouri și adesea ascundem ceea ce gândim. Alteori, de dragul rostirii adevărului, rănim sau chiar ucidem oameni. Astfel se nasc și conflictele, cel mai adesea ca o perturbare a unei comunicări simple și inofensive.
Modul în care comunicăm cu ceilalți poate trăda și imaginea pe care o avem despre Dumnezeu. Un limbaj tăios, mereu moralizator și lipsit de căldură trădează imaginea unui „stăpân aspru”. De cele mai multe ori, ne este mai simplu să comunicăm cu cei din generația noastră, pentru că îi înțelegem cel mai bine. Dar adevăratul test al comunicării se dă în interacțiuni cu cei pe care poate nu-i cunoaștem sau înțelegem suficient de bine: un bătrân care reușește să comunice deschis cu tinerii, punând în mesajul său atât povețe înțelepte, cât și afecțiunea sinceră, un tânăr respectuos și deschis discutând cu bunicii din biserică și explicându-le simplu noutățile zilelor noastre, un părinte consecvent și clar în ceea ce vorbește cu copiii săi, un lider care dă tonul clar și cald pentru biserica sa, prin mesaje relevante și înțelese de toate generațiile… Iată marile provocări ale unei comunicări sănătoase în biserica noastră!
Te rugăm, Tată bun, să ne ajuți să vorbim ca Tine!
Provocare:
Caută astăzi să comunici cu cineva cu care nu îți este ușor să o faci, preferabil dintr-o altă generație decât a ta! Cere inspirație pentru a-i da un telefon, pentru a-i scrie o scrisoare sau pentru a discuta deschis cu o astfel de persoană!
Felix Mușat
Conferința Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro