Un gând de încheiere

Studiu majori 20 aprilie 2018

„În Apocalipsa, sunt zugrăvite lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. Însuși numele dat paginilor ei inspirate – «Apocalipsa (Descoperirea)» – contrazice declaraţia că ar fi o carte sigilată. O descoperire este ceva ce este dat pe faţă. Domnul Isus Însuși i-a dezvăluit servului Său tainele cuprinse în această carte și planul Său este ca ele să fie deschise cercetării tuturor. Adevărurile ei sunt adresate acelora care trăiesc în ultimele zile ale istoriei pământului, precum și celor din zilele lui Ioan. Unele dintre scenele descrise în această profeţie sunt în trecut, altele au loc acum; unele ne aduc în atenţie încheierea marii lupte dintre puterile întunericului și Prinţul cerului, iar altele descoperă triumful și bucuria celui răscumpărat pe pământul înnoit.” (Ellen G. White, Faptele apostolilor, ed. 2014, p. 430)

Textele din introducerea şi din finalul cărţii Apocalipsa pe care le-am studiat săptămâna aceasta ne arată că subiectul ei principal este Domnul Isus. Ea ne ajută să-L cunoaştem mai bine chiar şi prin referirile la evenimentele istorice din Vechiul Testament. Alte des¬crieri ale Sale vei găsi în Apocalipsa 3:14; 5:5,6; 7:14; 19:11-16. Când punem cap la cap toate aceste texte, obţinem o imagine impresionantă a lui Isus şi ne dăm seama cât de important ar trebui să fie El pentru urmaşii Săi!

Post-ul Un gând de încheiere apare prima dată în Studiu Biblic.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro