4. Care este marea noastră speranţă şi de ce?
Tit 2:13
aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Hristos.
Un conferenţiar şi-a prezentat odată concepţia despre originea universului spunând că, în urmă cu circa treisprezece miliarde de ani, „o masă minusculă cu o densitate infinit de mare a ieşit din nimic, apoi a explodat şi, în urma acelei explozii, a venit la existenţă universul nostru”. Nu a explicat şi cum a reuşit să apară din nimic acea „masă minusculă cu o densitate infinit de mare”. Doar a presupus, prin credinţă, că aşa s-a întâmplat.
Un poet spunea că în originea noastră se găseşte destinul nostru. Atunci, potrivit teoriei de mai înaninte, nu ne aşteaptă un destin prea frumos, cel puţin nu pe termen lung. Universul apărut din această „masă minusculă cu o densitate infinit de mare” ar fi condamnat în final la dispariţie, împreună cu tot ce se găseşte în el, inclusiv cu omenirea.
Spre deosebire de această teorie, concepţia biblică despre originea noastră este raţională şi plină de speranţă. Prin harul Dumnezeului Creator, viitorul nostru pe termen lung este foarte luminos. Viitorul ne rezervă multe bucurii şi toate speranţele noastre se bazează pe făgăduinţa revenirii lui Isus.
5. Despre ce vorbeşte Pavel în 2 Timotei 4:6-8 şi în ce îşi pune el speranţa?
2 Timotei 4:6-8
6. Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură şi clipa plecării mele este aproape.
7. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa.
8. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.
Pavel, deşi conştient că urmează să fie executat, are asigurarea mântuirii şi speranţa venirii lui Hristos (vers. 8). Ştie că-l aşteaptă „cununa neprihănirii”. În ciuda circumstanţelor imediate, care erau cel puţin dezolante (era în temniţă, în aşteptarea execuţiei), el ştia că perspectivele lui de viitor erau foarte bune. Şi aceasta pentru că se uita la imaginea de ansamblu, nu doar la circumstanţele imediate.
Cum poţi avea speranţa pe care a avut-o Pavel, indiferent de circumstanţele în care te găseşti? Cum ne putem deprinde să vedem imaginea de ansamblu şi speranţa pe care ea ne-o inspiră?
Post-ul Viitorul pe termen lung apare prima dată în Studiu Biblic.