Zece cămile pentru misiunea vieții lui

„Eu Însumi Îmi voi paște oile, Eu le voi duce la odihnă”, zice Domnul Dumnezeu. Ezechiel 34:15
Eliezer era un fel de căpetenie a slujitorilor lui Avraam. Era mult mai mult decât un servitor; devenise confident, sfătuitor și omul de încredere al lui Avraam. Negocierea căsătoriei copilului său era pentru patriarh o chestiune foarte importantă. Dacă viitoarea lui noră era o femeie temătoare de Dumnezeu, moștenirea spirituală și binecuvântarea erau asigurate. Avraam vrea să fie sigur că cea care va fi nora lui are legătură cu credința și cu adevăratul Dumnezeu. Nu știa alți oameni care să se închine aceluiași Dumnezeu decât în Mesopotamia, de unde el plecase. Trebuia să existe între neamurile lui o fată care să vrea același mod de viață, să aibă aceleași principii și să fie asemănătoare la caracter cu Isaac.
Semnificativ este momentul plecării lui Eliezer. Caravana care se forma trebuia să transporte oameni, acareturi utile pe drum și daruri pentru cei spre care se îndrepta misiunea. Zece cămile erau destinate pentru acest lucru. Zece trebuia să reprezinte deplinătatea. Se știe că misiunea lui Eliezer s-a încheiat cu succes, dar deosebit de important este faptul că acest slujitor nu era doar un angajat al lui Avraam, ci relația lui cu stăpânul său l-a condus spre o relație de prietenie și încredere cu Dumnezeul stăpânului. De obicei, urâm ce aparține stăpânilor sau șefilor noștri; detestăm ceea ce ei iubesc sau respectă; am vrea să nu relaționăm cu cei pe care îi prețuiesc stăpânii. Dar Eliezer este atât de cucerit de caracterul stăpânului, încât vrea să aibă aceleași idealuri, aceleași principii și același Dumnezeu. În situații esențiale, servitorul apelează la Dumnezeul stăpânului său, iar Acesta îl ajută.
De gândit astăzi:
Te-ai gândit vreodată că cei de lângă tine Îl pot iubi sau Îl pot urî pe Dumnezeu datorită sau din cauza ta? Dacă ar fi să te analizezi în relație cu ceilalți, ce crezi, ei ar fi încântați să aleagă, de dragul tău, principiile tale de viață și crezul tău? Nimic nu trebuie să fie în spirit mercenar sau cu interese ascunse, dar este important să fim conștienți că manifestările caracterului nostru pot conduce pe cineva la Hristos, ori departe de El. E un gând care ar trebui să stăruie în mintea noastră.