Zece pastile într-o folie

Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Marcu 13:31
Când mergem la farmacie și cumpărăm comprimate (pastile), le primim ambalate ermetic într-o folie a câte zece. În cea mai mare parte, aceste pastile au același gramaj, indiferent de compoziția chimică. Există doze pentru adulți și doze pentru copii. Pe lângă substanța chimică vindecătoare, cea mai mare parte din conținut este pudră de talc (o rocă albă, sfărâmicioasă fără gust și fără efecte negative). Această pudră este de fapt transportorul medicamentului propriu-zis. Probabil că, din cantitatea celor zece pastile, medicamentul efectiv nu depășește greutatea a doar două; în rest, este substanță de umplutură.
Deși pare neimportant, acest talc este foarte prețios. Este foarte greu de găsit un element care să transporte în corp vindecarea, dar fără să strice ceva, fără efecte adverse, fără să fie simțit sau să fie deranjant. Talcul nu afectează eficiența, gustul sau proprietățile medicamentului; este una dintre cele mai neutre substanțe.
În fiecare compartiment al vieții este nevoie de persoane care să se asemene cu talcul. Este nevoie de oameni care să transmită mesaje fără a le denatura sau interpreta personal. Ne trebuie prieteni care să nu ne altereze viața și căutăm vestitori ai Evangheliei care să nu îi modifice conținutul.
Nu este cel mai ușor lucru să renunți la pretențiile și aerele proprii și să fii atât de umil, încât să nu contribui cu nimic, să nu îți pui amprenta modificând, ci să te rezumi la a fi așa cum declara Ioan Botezătorul: „Eu sunt glasul celui care strigă.” El nu pretindea a fi nici măcar profet. Atât de umil era, că se prezenta a fi doar o voce de care Se folosește Dumnezeu.
De gândit astăzi:
Adevăratul caracter se vede în lepădarea de sine, ceea ce nu înseamnă lipsa personalității sau a inteligenței, ci modestia care te face să vezi cât de important poți fi când Îl lași pe Dumnezeu să te folosească în lucrarea Lui. Nimeni dintre cei ce L-au slujit vreodată nu a fost umilit sau neimportant pentru El.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro