Era o zi ploioasă din noiembrie, în Stockholm, Suedia. Îmbrăcată cu o pelerină galbenă și echipată cu mănuși și căciulă, Greta Thunberg, 15 ani, stătea singură în faţa Parlamentului suedez cu o pancartă pe care scria „Greva școlii pentru climă”. Astăzi, Greta conduce mișcarea Greva Tinerilor pentru Climă, care pe 15 martie organizează cel mai mare protest al tineretului global de până acum.

Raţionamentul Gretei este simplu – dacă politicienii ignoră informaţii obiective, de ce să mă mai obosesc să învăţ ceva la școală? Așa că, după ce s-a terminat cea mai călduroasă vară pentru suedezi, Greta și-a luat pancarta și a poposit zilnic în faţa Parlamentului suedez pentru două săptămâni, refuzând să meargă la școală până pe data de 9 septembrie, când se organizau alegeri generale. „Fac asta pentru că nimeni nu face nimic. Este responsabilitatea mea morală să fac tot ce pot. Aș vrea ca politicienii să prioritizeze și să se focuseze pe problema schimbării climatice, pe care să o trateze ca pe o criză”, a explică fata.

Când oamenii care treceau pe lângă ea îi spuneau că ar trebui să fie la școală, ea le arăta spre ghiozdanul plin de cărţi pe care îl avea cu ea, spunând: „Am luat cărţile cu mine, dar mă întreb oare ce pierd dacă nu mă duc la școală. Ce învăţ la școală? Informaţiile obiective nu mai contează, politicienii nu mai ascultă ce spun cercetătorii, de ce ar trebui eu să învăţ?” Nimeni nu avea un răspuns satisfăcător. Părinţii ei își doreau ca Greta să renunţe la protest și să se întoarcă la școală, iar profesorii ei erau și ei confuzi. „Ca oameni își dau seama că e bine ce fac, dar ca profesori spun că ar trebui să mă opresc”, spunea ea. Unul dintre cei mai tineri profesori, Benjamin Wagner, 26 de ani, a hotărât să i se alăture deși era conștient că și-ar putea pierde slujba.

Astfel, în faţa Parlamentului suedez au început să se strângă mai mulţi oameni. Stella d’Ailly, un art director în vârstă de 45 de ani, explica cum simţea că „moare pe dinăuntru” dacă nu protestează. „Suedia e foarte bună la reciclat, de exemplu, dar nu face nimic pentru a diminua cantitatea de plastic pe care o folosește în primul rând. Avem nevoie de schimbări drastice”, spunea ea. Poate să pară bizar că acest protest a luat fiinţă în ţara cu cele mai ambiţioase ţinte climatice din lume, care prevăd ca până în 2014 emisiile nete de CO2 să ajungă la zero, însă Greta susţine că este „prea puţin și prea târziu”, atrăgând atenţia că „Suedia nu este un paradis verde. Avem una din cele mai mari amprente de carbon”.

Partidul Verde, care face parte din coaliţia de guvernare, a capitalizat rapid protestul Gretei. „Sunt foarte impresionat de curajul și determinarea fetei. Și sunt în același timp trist că simte nevoia să vină aici, că partidele politice din Suedia nu fac destul. Această vară fierbinte ne-a ajutat să ne imaginăm ce ar putea însemna pentru noi schimbarea climei, dacă continuăm să ignorăm ce se întâmplă”, comenta un parlamentar Verde. În această vară, Suedia a fost lovită de mai bine de 60 de incendii de pădure din cauza temperaturilor de peste 30 grade Celsius, iar populaţiile de indigeni au cerut ajutor urgent de la stat pentru cirezile de reni, care riscau să moară de foame din cauza secetei și a incendiilor.

Efectul „Greta”

Protestul Gretei a fost scânteia care a aprins revolta tineretului global faţă de inacţiunea politicienilor și a oamenilor mari în general, faţă de multiplele faţete ale poluării în care trăim astăzi. Greta a fondat mișcarea Greva Tinerilor pentru Climă, care a prins pe toate continentele și a dus la organizare pe 15 martie a cele mai mari greve globale a tineretului, zeci de mii de elevi din peste 100 de ţări ieșind vineri la protest, în loc să meargă la școală. Anna Taylor, 17 ani, care a co-fondat reţeaua tinerilor din Marea Britanie, spune că sunt așteptaţi mai bine de 10.000 de elevi la protestele din regat. „Cei care sunt în funcţii de conducere nu doar că ne-au trădat și ne-au furat viitorul, dar sunt responsabili pentru criza climatică care este în plină desfășurare în lume,” explică ea. Și deși recunoaște că Marea Britanie a fost până acum destul de ferită de efectele schimbării climei, „este datoria noastră să acţionăm nu doar pentru noi, cei din Marea Britanie, și pentru viitorul nostru, ci pentru toată lumea.”

Per total, se preconizează că vor fi organizate aproximativ 1.700 de greve școlare în toată lumea. În Belgia, de exemplu, mii de oameni și-au exprimat intenţia de a lipsi de la serviciu pentru a se alătura copiilor în orașe precum Antwerp, Bruges și Liège, înainte de a se deplasa cu toţii spre Bruxelles pentru a demonstraţie în faţa Parlamentului European. Iar în Franţa, mai multe sindicate pregătesc „mobilizări masive” pentru a-i susţine pe tineri. „Este păcat că acești copii trebuie să lipsească de la școală pentru a le cere adulţilor să își facă treaba… Ar trebui să fie un moment care să dea serios de gândit clasei noastre politice”, apreciază secretarul general al Amnesty International, Kumi Naidoo.

Deși destui politicieni s-au opus ideii acestui tip de protest, care implică absentarea de la școală, mulţi lideri de top, inclusiv Angela Merkel și primarii orașelor Paris, Milano, Sydney, Oslo, Barcelona sau Montreal, și-au exprimat susţinerea pentru protestele de vineri. „Este cu adevărat o inspiraţie să îi vezi pe acești tineri, conduși de această fată genială, cum se fac auziţi și cer acţiuni urgente. Au totală dreptate când spun că acţiunile noastre de azi le vor determina viitorul”, spune Anne Hidalgo, primarul Parisului.

Protestele de pe 15 martie vin cu o surpriză specială pentru Greta, care tocmai a fost înștiinţată că a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace de către socialiștii norvegieni. În fiecare an, politicienii și anumiţi profesori universitari pot nominaliza candidaţi pentru Premiul Nobel pentru Pace, care în trecut a fost acordat altei tinere, Malala Yousafzai, pe atunci în vârstă de 17 ani. „Am propus-o pe Greta fiindcă dacă nu facem nimic pentru a stopa schimbările climatice, acestea vor duce la conflicte, războaie și migraţii în masă. Greta a lansat o mișcare globală, pe care o vedem ca o contribuţie majoră pentru pace”, a explicat socialistul norvegian André Øvstegård. Coincidenţa face ca doar cu câteva zile înainte de protest să fie publicat un studiu care arată că decesele premature cauzate de poluarea aerului sunt duble faţă de cât se estimase anterior.

Poluarea omoară mai mulţi oameni ca fumatul

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că fumatul omoară în jur de 7 milioane de oameni anual, la nivel global. Acum, un nou studiu publicat în European Heart Journal, estimează că poluarea aerului a cauzat moartea prematură a 8,8 milioane de oameni în 2015, aproape dublu faţă de cât estimaseră cercetătorii înainte. Mai mult decât atât, cercetătorii estimează că speranţa de viaţă în Europa este redusă în medie cu doi ani din cauza poluării, mai mult decât media globală.

Diferenţa între acest studiu și cele anterioare este că cercetătorii s-au focusat pe cele mai mici particule poluate, PM2.5, care sunt și cele mai dăunătoare fiindcă ajung inclusiv în sânge, și au folosit date noi despre impactul acestor particule asupra sănătăţii pentru a determina că riscul este mult mai mare decât se credea anterior. Aceste date noi arată că chiar dacă aceste particule ajung prima dată la plămâni, cauzând boli respiratorii, impactul asupra bolilor de inimă și a riscului de atac cerebral prin faptul că penetrează până în fluxul sangvin este responsabil pentru un număr dublu de decese premature.

În cercetări anterioare calculul estimativ se făcea aproximând efectele poluării cu efectele fumatului pasiv, ceea ce a condus la subestimarea numărului de decese cauzate de poluare. Acum există mai bine de 40 de studii majore, inclusiv cercetări importante din China care acoperă o multitudine de impacte a poluării asupra sănătăţii, inclusiv asupra diabetului și hipertensiunii, scrie The Guardian. Cu toate acestea, nu se acordă destulă atenţie microparticulelor de 2,5 microni când vine vorba de prevenirea bolilor cardiovasculare, iar limitele Uniunii Europene pentru PM2.5 sunt extrem de ridicate, dublul faţă de recomandările OMS aplicate de Canada și Australia, spun cercetătorii. Ei recomandă reducerea de urgenţă a limitei maxim admisibile în prezent în UE, care este de 25 micrograme de PM2.5 per metru cub.

În același timp, experimente realizate de cercetătorii Universităţii Rutgers din Statele Unite pe rozătoare, arată că poluarea poate afecta inclusiv sistemul cardiovascular al fetusului. Studiul publicat în jurnalul Cardiovascular Toxicology asociază expunerea mamei încă din primele zile ale sarcinii la aerosoli cu nanoparticule de dioxid de titaniu – un surogat pentru particulele întâlnite obișnuit în aerul poluat – cu o disfuncţie vasculară moderată la fetus, în special în artera principală și vena ombilicală. Iar expunerea mai târziu în sarcină are impact asupra dimensiunii fetusului, din moment ce acesta este lipsit de nutrienţii necesari în stadiul final de dezvoltare. Cercetătorii recomandă mamelor să nu se expună polulării în sarcină și dacă este posibil, să monirotizeze și calitatea aerului din interior.

Greva femeilor care nu mai vor să facă copii

Avertismentele din partea cercetătorilor și lipsa acţiunii politice le face pe multe femei să se teamă să mai facă copii în ziua de azi. Democrata Alexandria Ocasio-Cortez, din Statele Unite, a dat o voce publică acestor îngrijorări, spunând că situaţia de azi îi face pe mulţi tineri să își pună întrebarea „legitimă” dacă ar mai trebui să facă copii. Iar decizia tânărului din Mumbai (India) – cea mai poluată ţară din lume – de a-și da părinţii în judecată pentru că l-au născut într-o lume atât de plină de suferinţă pare să dea un alt strat de legitimitate atât protestelor elevilor care spun că nu vor avea un viitor, cât și cuplurilor tinere care se întreabă sincer dacă ar mai trebui să procreeze.

Blythe Pepino își dorea să înceapă cât mai repede o familie cu partenerul ei. Apoi a participat la un seminar despre realitatea catastrofică a schimbărilor climatice, a început să cerceteze subiectul pe cont propriu și a ajuns la o decizie grea – nu va face copii în aceste condiţii. Mai departe, a hotărât să facă din decizia sa personală una politică și a înfiinţat BirthStike, o organizaţie voluntară pentru femei și bărbaţi care au decis să nu facă copii ca răspuns la „dezastrul climatic și colaspul civilizaţiei” care vor veni negreșit dacă politicienii nu fac nimic. Pepino se delimitează de „mișcarea antinatalistă” – care spune că este greșit moral să faci copii pentru că viaţa fiinţelor care se bucură de conștiinţă este plină de suferinţă – și nu descurajează oamenii să nu mai facă copii niciodată, nici nu îi condamnă pe cei care fac, ci vrea doar să comunice în acest fel urgenţa crizei. „Nu încercăm să rezolvăm criza prin reducerea populaţiei, ci doar vrem ca oamenii să conștientizeze gravitatea problemei”, spune ea.

Chiar și în mediile creștine, care cred puternic în împlinirea familiei și binecuvântările aduse de copii, întrebarea capătă o anumită greutate pentru că este poate pentru prima dată în istorie când o altă convingere creștină, cum că întreaga viaţă de pe pământ se îndreaptă spre un final inevitabil, începe să aibă bază în studiile și în previziunile experţilor cu privire la epuizarea resurselor naturale și la încălzirea climatică. Tinerele cupluri au tot dreptul și toate argumentele să își pună aceste probleme acum, indiferent de mediul din care provin. Ar trebui să se bucure în cercul din care fac parte și în societatea largă și de libertatea de a le pune. Absolut nimic din lumea aceasta, nici bani, nici măcar credinţa, nu pot anula în dreptul nostru sau al copiilor noștri riscurile traiului pe un pământ din ce în ce mai degradat. Întrebarea este, din nou, ce înseamnă asta pentru tine? Dacă vrei să te alături discuţiei, citește și Poziţia copilului în timpul încălzirii globale.